Rezultate obținute de radioclubul YO6KGS în anul 2023

 

Electronica și magia undelor

La concursul de proiecte Științescu Mureș din luna noiembrie a anului 2023, proiectul nostru a obținut Locul I și a primit o finanțare de 10.000 RON pentru echipamentele și materialele didactice solicitate.

Echipa de proiect (în ordine alfabetică)

Baciu Ioan Adrian, YO5IA –  coordonator al proiectului,

Bacali Radu – profesor de informatică,

Birou Teodora – profesor de geografie,

Bordeianu Minerva - profesor de matematică-fizică,

Bucur Ștefan, YO6BLS - elev (voluntar),

Cioloboc Vasile  – electronist (voluntar),

Covaci Daria, YO6CDC – studentă (voluntară),

Covaci Dorin  – inginer electronist, coordonator al cercului de electronică (voluntar),

Covaci Narcisa – director,

Cozoș Marius – reprezentant al părinților, paramedic SMURD (voluntar),

Cozoș Marius, YO6CMM - elev (voluntar),

Gabor Iulian  - reprezentant al Asociației Tășuleasa Social (voluntar),

Haraszti Werner, YO6OGW - inginer, radiocomunicații digitale (voluntar),

Iuga Alexandru – electronist (voluntar)

Pop Adrian - profesor de muzică, armonia undelor sonore,

Pop Alin - director adjunct,

Pop Radu, YO6RTP – student (voluntar),

Szoke Attila ,YO6OGY - radiocomunicații digitale (voluntar),

10 elevi radioamatori autorizați (15-19 ani, voluntari)

50 de elevi membrii ai Radioclubului YO6KGS si ai cercului de electronică.

Activitățile proiectului "Electronica și magia undelor" se vor desfășura în perioada decembrie 2023 - mai 2024 și vor continua în anii următori:

⦁ Pregătire practică și teoretică  pentru pentru examenul de radioamator: Radiotehnică și radioelectronică, Regulamente interne și internaționale, Protecția Muncii.

⦁ Construcții electronice: generatoare frecvențe radio, audio, ultrasunete, lumini pulsatorii, receptoare radio simple, comandă la distanță prin sunete etc. 

⦁ Construcții de antene și experimentarea propagării undelor radio în benzile de unde lungi, medii, scurte și ultra-scurte. 

⦁ Continuarea proiectului "Promovarea Via Transilvanica pe calea undelor radio", de data aceasta folosind o tehnologie apărută în ultimii ani: modurile digitale FT4 si FT8,

⦁ Simularea pe calculator a propagarii luminii, a undelor sonore și electromagnetice, a rezonanței, emisiei și recepției, reflexiei, difuziei, absorbției undelor, a modulației, precum și a altor aspecte. 

⦁ Participarea la o parte dintre concursurile naționale și internaționale ale radioamatorilor;

⦁ Geografia, straturile atmosferei și undele radio; identificarea țărilor, regiunilor și localităților, a continentelor și insulelor în care se află radioamatorii care realizează legărturi radio cu membrii radioclubului YO6KGS; înțelegerea hărții azimutale - traseul urmat de undele radio și avioane;

⦁ Folosirea în cadrul orelor de fizică și muzică a unor echipamente construite sau achiziíonate;

⦁ Radioamatorismul, situațiile de urgență și acordarea primului ajutor – activitate realizată în parteneriat cu SMURD RÂCIU.  În cadrul acestei activități elevii vor învăța regulile radiocomunicațiilor în situații de urgență. De asemenea vor învăța cum se acordă primul ajutor.  

Instituții partenere ale  Radioclubului Școlar "Gheorghe Șincai" YO6KGS:

Fundația Comunitară Mureș - Fondul Științescu Mureș,

Primăria Comunei Râciu,

Radioclubul Județean Mureș,

Radioclubul Municipal Bistrița-Năsăud,

Asociația Tășuleasa Social,

SMURD Râciu.

REGULI ȘI PROCEDURI DE OPERARE (pregătire pentru examenul pentru obținerea certificatului de radioamator clasa a IV-a și clasa a III-a)

PROCEDURI RECOMANDATE ÎN TRAFICUL DE RADIOAMATOR

 

SECŢIUNEA 1

TRAFICUL RADIOTELEGRAFIC

 

1. – (1) Apelul făcut de o staţie de radioamator poate fi:

a)     apel general pentru toate staţiile care lucrează în banda respectivă;

b)     apel cu adresă pentru una sau mai multe staţii.

(2) Apelul general este constituit după cum urmează:

a)     cuvântul CQ (repetat de trei ori cel mult);

b)     cuvântul DE;

c)     indicativul staţiei care face apelul (repetat de trei ori cel mult);

d)     litera K (invitaţie la transmitere).

(3) În cazul apelului către staţiile DX, la cuvântul CQ se poate adăuga cuvântul DX, iar în cazul apelului către staţii dintr-o anume ţară sau continent, prefixul sau prescurtarea corespunzătoare ţării sau continentului respectiv.

(4) În cadrul concursurilor, cuvântul CQ poate fi înlocuit cu un altul caracteristic concursului, conform regulamentului acestuia (TEST, CONTEST, CQAA etc.).

(5) Apelul cu adresă este constituit după cum urmează:

a)     indicativul staţiei chemate (repetat de cel mult trei ori);

b)     cuvântul DE;

c)     indicativul de apel al staţiei care cheamă (repetat de cel mult trei ori);

d)     litera K

(6) În cazul când condiţiile de stabilire a legăturii sunt dificile, apelul poate fi transmis repetat, dar nu mai mult de zece ori.

 

2. – (1) Răspunsul la apel este constituit după cum urmează:

a)     indicativul de apel al staţiei care a chemat (repetat de cel mult trei ori);

b)     cuvântul DE;

c)     indicativul de apel al staţiei care a fost chemată (repetat de cel mult trei ori);

d)     litera K.

(2) După primirea răspunsului la apel, staţia respectivă transmite mesajul dorit folosind în acest scop fie limbajul clar, fie codurile sau prescurtările permise de prezentul Regulament, folosirea altor coduri sau prescurtări fiind interzisă.

(3) În mod obligatoriu, începutul şi sfârşitul mesajului trebuie să conţină indicativul de apel al corespondentului, cuvântul DE şi indicativul de apel propriu.

(4) Traficul poate fi desfăşurat în orice limbă.

(5) În cazul lucrului BK (break–in=întrerupere), se procedează în felul următor:

a)     staţia care a transmis şi urmează să recepţioneze, transmite după terminarea mesajului, cuvântul BK;

b)     staţia care a recepţionat şi urmează să transmită, răspunde folosind cuvântul BK, cuvântul DE sau indicativul propriu (repetat de cel mult trei ori).

(6) În cazul schimburilor de mesaje foarte scurte, în special al celor din timpul concursurilor, se poate omite transmiterea preambulului, intrându–se direct în conţinutul mesajului.

 

3. – (1) La sfârşitul legăturii, fiecare staţie participantă transmite:

a)     indicativul staţiei corespondente;

b)     cuvântul DE;

c)     indicativul staţiei proprii;

d)     cuvântul SK (Stop Keying = sfârşit de transmitere) transmis legat.

(2) Pentru a se evita un răspuns din partea unei alte staţii decât cea chemată, litera K poate fi înlocuită cu prescurtarea KN.

 

SECŢIUNEA 2

TRAFICUL RADIOTELEFONIC

 

4. – În traficul radiotelefonic, procedurile de apel, de răspuns la apel, de desfăşurare a traficului şi de închidere a legăturilor sunt, în principiu, identice cu cele din traficul radiotelegrafic, cu deosebirea că prescurtările DE, K, SK, BK, etc., se înlocuiesc cu cuvintele sau expresiile echivalente, iar literele care compun indicativele de apel se vor exprima cu folosirea alfabetului fonetic internaţional.

 

SECŢIUNEA 3

TRAFICUL DE PRIMEJDIE

 

5. – (1) În cazul situaţiilor excepţionale, prevăzute în prezentul Regulament, care necesită efectuarea unui trafic de primejdie, radioamatorii vor folosi procedura de apel general, menţionată mai sus, la care expresia CQ va fi înlocuită cu expresia QRRR (semnal de primejdie) emisă de trei ori.

(2) După transmiterea preambulului, va urma textul propriu-zis al mesajului de primejdie, care va conţine informaţii privind natura primejdiei şi a ajutorului solicitat, adresa şi numele zonei calamitate sau a persoanei aflate în primejdie, precum şi orice alte informaţii care ar putea uşura acordarea ajutorului necesar.

(3) Pentru răspunsul la apelul de primejdie, se va folosi procedura de răspuns la apel indicată la secţiunea privind traficul radiotelegrafic cu menţiunea că între indicativul de apel al staţiei care a fost chemată (repetat de cel mult trei ori) şi litera K se va introduce prescurtarea RRR (confirmarea recepţiei semnalului de primejdie) urmată de QRRR.

(4) Radioamatorul care recepţionează un mesaj de primejdie în benzile de radioamator trebuie să întrerupă imediat emisia proprie şi să ia notă de mesajul respectiv iar dacă după o perioadă de aşteptare constată că nici o altă staţie nu răspunde apelului de primejdie, radioamatorul va răspunde el însuşi, luând în continuare toate măsurile posibile în vederea acordării ajutorului solicitat.

(5) Radioamatorul care recepţionează un mesaj de primejdie în alte benzi decât cele de radioamator trebuie să ia notă de mesajul respectiv şi să asculte în continuare traficul de primejdie iar în cazul în care constată că mesajul de primejdie nu primeşte răspuns de la alte staţii, el va transmite telefonic conţinutul mesajului de primejdie organelor competente.

(6) Se interzice radioamatorilor folosirea expresiilor SOS şi MAYDAY rezervate staţiilor serviciilor mobil maritim şi aeronautic.

Alfabetul fonetic:

https://yo6kgs.blogspot.com/2017/11/alfabetul-fonetic-folosit-in-aviatie.html

Exemplu de legătură radio (QSO):

"Apel general, apel general lansat de YO6KGS" 

(maxim de 3 ori) 

"YO6KGS, sunt YO5ODO"

"YO5ODO de YO6KGS.

Bună dimineața!

Mă bucur să vă aud.

Aici stația Radioclubului Școlar Râciu.

Numele operatorului este Nelu (…), iar QTH-ul este Râciu.

Vă recepționez cu 59.

YO5ODO,  YO6KGS."

"YO6KGS, aici YO5ODO

Bună dimineața!

Numele meu este Adi (…) iar QTH-ul este Cluj.

Vă recepționez cu 58.

Microfonul înapoi la dumneavoastră.

YO6KGS, YO5ODO"

"YO5ODO de YO6KGS

V-am recepționat în totalitate.

Lucrez cu un FT 450D, iar antena este SLOPER..

YO5ODO, sunt YO6KGS"

"YO6KGS de YO5ODO

Și eu v-am recepționat foarte bine.

Eu lucrez cu o stație YAESU FT891, iar antena este verticală.

Mulțumesc pentru legătura radio!

73 și la reauzire!

YO6KGS, aici  YO5ODO, terminat."

"YO5ODO, YO6KGS.

Mulțumesc pentru QSO.

Sper să ne mai auzim și în alte frecvențe.73!

O zi frumoasă să aveți!

YO5ODO, YO6KGS, terminat"

__________________________________________________

Întrebările următoare sunt orientative.
Se recomandă studiul programei de pe pagina ANCOM.

1. Cum se impart stațiile de radioamator în funcție de titularul autorizației?

R: În funcție de titularul autorizației, stațiile de radioamator se împart în: 

a) stații individuale; b) stații de radioclub. 

 Stațiile individuale aparțin persoanelor fizice. La aceste stații, pe lângă titularul autorizației, ocazional mai pot opera și alți radioamatori în condițiile prevăzute de regulamentul radioamatorilor.

Stațiile de radioclub aparțin unor persoane juridice din România și funcționează sub conducerea unui responsabil, în condițiile prevăzute de regulament.

2. Cum este identificat titularul autorizației de radioamator? Din ce este format indicativul?

R: Titularul autorizației de radioamator este identificat, în cadrul oricărei transmisii radio, printr-un indicativ de apel permanent, format din următoarele elemente:

 a) prefixul „YO”;

 b) cifra ce indică zona în care radioamatorul sau radioclubul are domiciliul sau sediul

c) sufixul unic format dintr-un grup de una, două sau trei litere.

3. Cum sunt formate indicativele de apel speciale? 

R: Indicativele de apel speciale conțin unul dintre prefixele „YP”, „YQ”, „YR” urmat de orice combinație alfanumerică sau prefixul „YO” urmat de indicativul de zonă „0” sau „1” și de o combinație alfabetică.

Exemplu: YR1400VT

4. Cum se atribuie de către ANCOM cifrele care indică zona? Sau: ce reprezintă YO2, dar YO5 etc

R: Cifra ce indică zona se atribuie după cum urmează: 

a) „2” pentru județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș; 

b) „3” pentru municipiul București și județul Ilfov; 

c) „4” pentru județele Brăila, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea; 

d) „5” pentru județele Alba, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj;

 e) „6” pentru județele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu;

 f) „7” pentru județele Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea;

 g) „8” pentru județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui;

 h) „9” pentru județele Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

5. Ce puteți spune despre sufixul  indicativului de radioamator?

R: Sufixul pentru autorizațiile de radioamator conține două sau trei litere, prima literă neputând fi litera „K” pentru stații individuale.

 Sufixul pentru autorizațiile de radioclub conține trei litere, prima literă fiind „K”, prefixul indicativului fiind obligatoriu „YO”

6. Cum se obține certificatul de radioamator?

R:  Certificatul de radioamator se obţine pe baza unui examen care constă în probe specifice fiecărei clase.

Programele de examinare pentru obținerea certificatului de radioamator sunt disponibile pe pagina de internet a ANCOM, prin referință către documentele Conferinței Administrațiilor Europene de Poștă și Telecomunicații, denumită în continuare CEPT.

7. Care sunt clasele certificatelor de radioamator? 

R: Certificatele de radioamator sunt de 4 clase: clasa I-a, a II-a, a III-a și a IV-a. 

8. Cum se echivalează certificatele de radioamator conform CEPT?

R: Certificatele de clasa I-a și a II-a sunt echivalente Certificatului de Examinare Armonizat pentru Serviciul de Amator (HAREC) stabilit în cadrul CEPT. 

Certificatul de clasa a III-a este echivalent certificatului CEPT Novice. 

Certificatul de clasa a IV-a este echivalent certificatului CEPT Entry-Class.

9. Cum se organizează examenele de radioamator?

R: Examenele se organizează semestrial (de doua ori pe an: aprilie si octombrie). 

În afara sesiunilor semestriale, după analizarea solicitărilor primite, ANCOM poate organiza și sesiuni suplimentare de examinare. (inclusiv la domiciliu, în cazul persoanelor cu dizabilități).

10. Cum se face înscrierea la examen?

 R: Pentru a se înscrie la examinare, solicitantul depune un formular-tip la secretariatul ANCOM. 

Formularul-tip se transmite cu cel puțin 5 zile lucrătoare înaintea datei examenului. 

La formularul-tip, disponibil pe pagina de internet a ANCOM, se atașează următoarele: 

a) copia cărții de identitate sau a documentului care atestă șederea sau rezidența pe teritoriul României, emis de statul român;

 b) în cazul persoanei minore, copia cărții de identitate sau a certificatului de naștere, precum și de declarația părintelui, pe propria răspundere.

11. Când este declarat admis un candidat la examen?

R: Pentru a fi declarat „admis” la examen, candidatul trebuie să promoveze toate probele pentru clasa respectivă. Candidatul care nu a promovat toate probele poate solicita înscrierea pentru a repeta proba nepromovată,  în termen de maxim 1 an de la susținerea inițială a acestora.

12. Cum poate fi obținut un certificat de radioamator clasa a IV-a?

R: Pentru obținerea certificatului de radioamator clasa a IV-a, probele de examen și baremele de evaluare sunt următoarele: a) protecția muncii: proba cuprinde un set de 10 întrebări; pentru promovare sunt necesare minimum 7 răspunsuri corecte; b) reguli și proceduri de operare: proba cuprinde un set de 8 întrebări; pentru promovare sunt necesare minimum 6 răspunsuri corecte; c) reglementări interne și internaționale: proba cuprinde un set de 20 de întrebări; pentru promovare sunt necesare minimum 15 răspunsuri corecte.

13. Când se publică rezultatele examenului de radioamator?

R: Rezultatele probelor se publică pe pagina de internet a ANCOM în termen de maxim 15 zile lucrătoare de la data desfășurării examenului.

14. Cui îi este permisă activitatea de radioamator?

R: Activitatea în serviciul de amator este permisă numai persoanelor care dețin autorizație de radioamator și au domiciliul ori reședința în România, fapt dovedit prin cartea de identitate sau printr-un document care atestă șederea sau rezidența pe teritoriul României

15. Cât timp este valabilă autorizația de radioamator și ce drepturi conferă autorizația?

R: Durata de valabilitate a autorizației de radioamator este de 5 ani.  Autorizația de radioamator conferă dreptul de utilizare a benzilor radio atribuite serviciului de amator, în condițiile clasei autorizației respective, atribuind un indicativ de apel.

16.Care sunt clasele autorizațiilor de radioamator?

R: Autorizațiile de radioamator sunt de patru clase: clasa I-a, clasa a II-a, clasa a III-a și clasa a IV-a. 

17. Cum se echivalează autorizațiile de radioamator românești cu cele CEPT?

 R: Autorizațiile de radioamator de clasa I-a și a II-a sunt echivalente autorizației CEPT HAREC. 

Autorizația de radioamator de clasa a III-a este echivalentă autorizației CEPT Novice. 

 Autorizația de radioamator de clasa a IV-a este echivalentă autorizației CEPT Entry-Class. 

Autorizațiile de radioclub sunt echivalente autorizației CEPT HATREC, ca urmare a autorizării responsabilului de stație, persoană ce deține, în mod obligatoriu, o autorizație de radioamator clasa I-a sau a II-a.

18. Cum poate obține un radioamator autorizația de clasa a IV-a? Dar clasa a III-a?

R: Pentru autorizația de radioamator clasa a IV-a, solicitantul trebuie să dețină certificatul de radioamator clasa a IV-a. 

 Pentru autorizația de radioamator clasa a III-a, solicitantul trebuie să dețină certificatul de radioamator clasa a III-a

19. Cui se poate elibera  o autorizatie de club/radioclub? Cât timp este valabilă?

R: Autorizația de radioclub se eliberează la cererea unei persoane juridice care se angajează să asigure toate condițiile tehnice, organizatorice și administrative pentru ca activitatea stației să se desfășoare conform prevederilor prezentei decizii. 

Durata de valabilitate a autorizației de radioclub este de 5 ani.

20. Cine este conducătorul unei stații de radioclub?

R:  Conducerea, controlul și îndrumarea activității de radioclub se realizează, în numele titularului, de către un responsabil și un ajutor de responsabil

21. Cum pot să activeze radioamatorii străini în România?

R:  Radioamatorul cetățean străin ce deține o autorizație echivalentă CEPT HAREC, CEPT Novice sau CEPT Entry-Class poate să opereze o stație de radioamator pe teritoriul României în baza autorizației emise în țara de origine. 

Certificatele echivalente HAREC emise de către administrații străine se consideră a fi de clasa a II-a.

22. Cum poate să opereze în România un radioamator dintr-o țară care nu este membră CEPT?

R: Operarea  este condiționată de notificarea ANCOM. Notificarea se transmite înainte de operarea efectivă a stației. Notificarea se realizează în conformitate cu modelul disponibil pe pagina de internet a ANCOM, la care se anexează copia autorizației de radioamator din țara de origine.

23. Ce indicative de apel folosește un radioamator strain pe teritoriul României?

R: Radioamatorul cetățean străin poate opera o stație de radioamator pe teritoriul României folosind următorul indicativ de apel: YO, bară de fracție („/”) și indicativul său.

Exemplu: YO/HA2FRE sau YO/DL5NMJ

24. Cât timp îți este rezervat indicativul dacă ți-a expirat autorizația?

R: Indicativul radioamatorului căruia i-a expirat autorizația și care nu a solicitat prelungirea autorizației îi este rezervat acestuia pentru o perioadă de 5 ani.

25. Care sunt documentele care trebuie atașate la formularul-tip pentru prelungirea autorizației de radioamator? 

a) copia cărții de identitate;

 b) în cazul persoanei minore, copia cărții de identitate, după caz, a certificatului de naștere, copia cărții de identitate a părintelui, împreună cu declarația sa pe propria răspundere a părintelui;

 c) o fotografie color recentă tip pașaport 3x4 cm

26. Când poate fi retrasă autorizația de radioamator?

R: Autorizația de radioamator poate fi retrasă la cererea titularului. Cererea de renunțare produce efecte de la data înscrierii acesteia în registrul de intrare-ieșire. 

Indicativele radioamatorilor cu autorizații retrase nu pot fi atribuite pentru o perioadă de 5 ani.

27.Ce se întâmplă dacă radioamatorul și-a pierdut autorizația sau certificatul de radioamator, sau acestea au fost deteriorate?

 R: În cazul în care autorizația sau certificatul de radioamator este deteriorat, distrus sau pierdut, ANCOM poate elibera un duplicat, dar numai la solicitarea expresă a titularului.

28. Cum pot fi transmise documentele la ANCOM?

a) ca înscris în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice; 

b) prin depunere la unul dintre sediile ANCOM;

c) prin serviciu postal

29. Unde se publică datele de identificare ale radiocluburilor și radioamatorilor (nume, indicative, clas etc)? 

R: Pe pagina de internet a ANCOM în cadrul callbook-ului serviciului de amator.

30. Care sunt benzile radioamatorilor?

Radioclubul "Gheorghe Șincai" Râciu YO6KGS: Spectrul radio și benzile rezervate radioamatorilor

R: O parte dintre benzile radioamatorilor sunt următoarele:

1,8 Mhz – 160m,

3,5MHz – 80m

 7MHz – 40m,         10 MHz – 30m

 14MHz – 20m,

 21MHz – 15m, 18 MHz – 17m

 28MHz – 10m, 24 MHz – 12m

 50 MHz – 6m,

 144MHz – 2m 

30.b. Ce este frecvența? Ce este lungimea de undă?

R: Găsim răspunsul în caietul de pregătire. (de asemenea in diverse surse bibliografice si pe internet)

31. Ce se întâmplă cu indicativul unui radioamator decedat?

R: În cazul decesului unui radioamator, indicativul persoanei decedate poate fi atribuit, la cerere, unei persoane aflate în clasa I-a de moștenitori sau soțului supraviețuitor. Cererea poate fi depusă în termen de 1 an de zile de la constatarea decesului. 

Timp de cinci ani acest indicativ nu este atribuit altui radioamator.

32. Ce este banda de frecvență asignată?

R: Banda de frecvență în cadrul căreia emite stația titularului autorizat.

(33. Ce este lărgimea de bandă necesară?

R: Lărgimea de bandă necesară este valoarea minimă a lărgimii de bandă, în cazul unei clase de emisie date, pentru asigurarea transmiterii informației cu viteza și calitatea dorite.

34. Ce este lărgimea de bandă ocupată? 

R: Este lărgimea benzii de frecvențe ocupate de o emisie, în care se concentrează 99% din puterea medie totală radiată

35. Ce este puterea la purtătoare?

R: Puterea medie furnizată antenei de către un emițător radio în condiții de nemodulare.

36. Ce este puterea la vârf de modulație?

R: Este puterea medie furnizată liniei de alimentare a antenei de către un emițător în condiții normale de lucru.

33-36 explicatii simplificate pentru clasa a IV-a, preluate din reglementari)

37. Cine poate să folosească putere de emisie mărită? (de exemplu 1000W)

R: Radioamatorii cu autorizație de clasa I, doar în condițiile impuse de regulamentul radioamatorilor, prin depunerea unei cereri la ANCOM.

38. Cum se impart stațiile de radioamator în funcţie de modul de folosire? 

a) staţii fixe, ce sunt instalate și funcționează în amplasamente fixe; 

b) staţii mobile, ce sunt instalate și funcționează în amplasamente mobile; 

c) staţii portabile, ce sunt instalate și funcționează în amplasamente temporare.

39. Cum se impart stațiile de radioamator în funcţie de modul de control?

R: Stațiile de radioamator pot fi utilizate prin acționare directă sau de la distanță (telecomandă sau internet).

40. De ce folosim de fiecare dată indicativul de apel la transmisiunile radio?

R:  în scopul identificării clare a sursei transmisiei. Iar în cazul unei emisii radio cu o durată mai lungă, intervalul de repetare a indicativului de apel va fi de maximum 10 minute, tot pentru a identifica radioamatorul care transmite.

41. În cazul efectuării de reglaje la emiţătoarele staţiilor de amator, se emite folosind antene reale?

R: NU.

Este obligatorie utilizarea de antene artificiale neradiante (dummy load).

42. Ce semnificație au literele /AM,  /MM,  /P, /M, care se adaugă după indicativ?

R: indicativ/MM - pentru staţiile mobile maritime sau fluviale;

/AM - pentru staţiile mobile aeronautice;

/M - pentru staţiile mobile terestre; 

/P - pentru staţiile portabile terestre

43. Ce trebuie să transmitem la fiecare legătură radio?

R: indicativul, numele, QTH-ul și controlul RST.

44. Cum operăm o stație de radioclub?

R: Transmitem indicativul stației de radioclub, sau indicativul stației de radioclub, bară de fracție („/”ceea ce înseamnă operată de) și indicativul propriu.

Cu acordul responsabilului de radioclub, se poate folosi numai indicativul propriu, dar acest lucru se consemnează obligatoriu în jurnalul respectivei stații.

45. Care sunt parametrii de emisie cu care operăm stația de radioclub sau orice stație?

R: Sunt cei corespunzători clasei sale de autorizare (50, 100, 200,400W)

În cazul utilizării indicativului radioclubului, sau opțional, al indicativului radioclubului, bară de fracție („/”) și indicativul propriu, se utilizează puterile corespunzătoare clasei de autorizare a radioclubului, dedusă din clasa de autorizare a responsabilului de radioclub.

46. Cum transmit radioamatorii semnale  de test pentru reglarea emițătoarelor sau receptoarelor?

 a) înainte de a începe transmiterea semnalelor respective trebuie să se asigure că nu vor deranja o legătură radio existentă; 

b) dacă se ajunge la producerea unei interferențe pentru o legătură radio existentă, transmiterea semnalelor de test va înceta la prima cerere făcută în acest sens de oricare dintre radioamatorii care participă la legătura interferată.

47. Ce este jurnalul de traffic radio?

R: Traficul realizat de către radioamatorii ce operează o stație de radioclub, sau o stație alta decât cea proprie, se consemnează obligatoriu în jurnalul de trafic; 

Jurnalul de trafic poate fi ținut sub formă scrisă într-un tabel  sau sub formă electronică; 

Jurnalul de trafic cuprinde cel puțin următoarele:

 a) data, ora UTC; 

b) banda în care s-a efectuat legătura radio; 

c) indicativul de apel al operatorului inițiator și al corespondentului.

48. Când este obligat titularul unei autorizații individuale să completeze jurnalul de traffic?

R: La solicitarea ANCOM, într-un format precizat și pe o durată determinate.

49. În cazul în care un radioamator produce interferențe, ce trebuie să facă?

Este obligatoriu să se evite producerea de interferențe prejudiciabile altor staţii de radiocomunicaţii; 

În care acestea totuşi apar, se vor lua toate măsurile ce se impun pentru eliminarea interferențelor:

a) reducerea puterii de emisie; 

b) introducerea de filtre; 

c) modificarea antenei sau a sistemului radiant; 

d) schimbarea fiderelor şi elementelor de conectică; 

e) schimbarea amplasamentului;

 f) schimbarea echipamentului de emisie.

50. Care sunt prioritățile la o stație repetoare?

a) traficul de urgență, declarat ca atare de stația care inițiază apelul, are prioritate maximă, restul stațiilor trec pe receptie.

b) apelul de urgență inițiat de o stație portabilă are prioritate față de stațiile mobile.

c) apelul inițiat de pe o stație mobilă are prioritate față de apelurile provenite de pe stații fixe (de ce?)

51. De ce facem scurte pauze când realizăm QSO-uri pe stațiile repetoare?

Pentru a da posibilitatea și altor stații să efectueze apeluri pe respectiva stație repetoare; stațiile aflate pe recepție sau în trafic radio vor confirma recepția apelului dacă acesta este un apel de urgență.

52. Care sunt normele de utilizare a stațiilor radio în situații de urgență?

1. Se recomandă ca orice stație repetoare din serviciul de amator să aibă cel puțin un canal de urgență, care să poată prelua neîngrădit comunicațiile de urgență în măsura în care acestea se regăsesc ori sunt identificate în banda de funcționare a stației și în măsura în care este tehnic posibil; 

2. Se recomandă ca titularul autorizației de radioamator pentru o stație repetoare să asigure înregistrarea legăturilor desfășurate pe canalele de urgență în regim automat, cu păstrarea copiilor de trafic timp de 1 an de zile; 

3. Canalele de comunicații pentru situații de urgență se recomandă să utilizeze următoarele frecvențe radio pentru comunicații terestre: 3705 kHz, 3760 kHz, 7110 kHz, 14300 kHz, 18160 kHz, 21360 kHz, 28360 kHz și 145,225 MHz

53. Explicați sistemul  RST de raportare a receptiei!

R-S-T = Readability-Strength-Tone = Inteligibilitate-Putere-Ton

Sistemul RST de raportare a calitatii receptiei este folosit cu succes de foarte multi ani pentru raportarea inteligibilitatii, puterii si tonului unei statii receptionate. Pentru legaturi in fonie sunt folositi doar parametrii R si S.

Este foarte important ca radioamatorul de la receptie sa dea un control corect.

R=READABILITY ( Inteligibilitate )

⦁ Neinteligibil 

⦁ La limita inteligibilului, se pot distinge ocazional cuvinte intregi (NECLAR)

⦁ Copiabil cu dificultate considerabila

⦁ Copiabil practic fara dificultate

⦁ Perfect inteligibil. (CLAR)

S = SIGNAL STRENGTH ( Taria semnalului )

⦁ Semnal extrem de slab, abia perceptibil

⦁ Semnal foarte slab

⦁ Semnal slab

⦁ Semnal modest ca putere

⦁ Semnal destul de bun

⦁ Semnal bun

⦁ Semnal aproape puternic

⦁ Semnal puternic

⦁ Semnal extrem de puternic

T = TONE ( Tonul ) - pentru Morse

⦁ Brum pe frecventa industiala(50Hz); foarte puternic

⦁ Brum clar si puternic

⦁ Brum de tensiune redresata, nefiltrata

⦁ Brum de tensiune redresata dar filtrata foarte putin.

⦁ Sunetul este modulat de brum, putin muzical.

⦁ Ton filtrat, putin modulat insa cu modulatie de riplu(tiuit usor)

⦁ Ton aproape pur, cu putina modulatie de riplu

⦁ Ton aproape perfect, modulatie aproape imperceptibila

⦁ Ton perfect, muzical

54. Când folosim Sistemul Q de raportare a receptiei?

Sistemul Q(Quality) se foloseste atunci cand QSO-ul decurge prin repetor iar parametrul S nu este relevant, el fiind puterea emisiei repetorului.

Raportul este intre Q1-Q5, cu aceeasi semnificatie ca parametrul R al sistemului RST.

(A nu se confunda cu codul Q de abrevieri din intrebarea cu numarul 55)

55. Ce este Codul Q și ce semnificație  are?

Comunicatiile telegrafice implica folosirea unor simboluri agreate international. Aceste grupuri de 3 litere incep totdeauna cu "Q"si sunt foarte folositoare mai ales atunci cand unul/ambii corespondenti nu vorbesc limba engleza fluent. Este mai rapid sa trimiti "QRM" in loc de "sunt interferat de alte statii". Codul Q este folosit si in comunicatiile in fonie, cu acelasi inteles, si cu aceleasi avantaje. 

QRA Numele statiei mele este...

QRM Interferenta de la alte statii

QRN Interferenta naturala(zgomot de banda, descarcari statice, etc.)

QRO Cresterea puterii de emisie

QRQ Transmiteti va rog mai repede

QRT Opresc  emisia, inchid statia

QRV Sunteti gata?

QRZ Cine ma apeleaza?

QSB Receptie cu fading - scaderea si cresterea puterii semnalului receptionat.

QSL Imi confirmati receptia?

QSY Schimbare de frecventa

QRL Sunteti ocupat?/Este libera frecventa aceasta?

QRP Puteti micsora puterea?/Putere de emisie mica

QRS Puteti emite mai lent?

QRX Intrerup emisiunea timp de ...secunde/minute

QSO Radiolegatura

QTH Care este locatia/pozitia dumneavoastra?

Intelesul interogativ al unui cod Q se obtine prin adaugarea "?" la sfarsit. De exemplu QRM - "sunteti interferat", iar QRM? - "sunt interferat?"

56. De câte feluri poate fi apelul facut de o statie de radioamator?

a) Apel general pentru toate statiile care lucreaza in banda respectiva;

b) Apel cu adresa pentru o anumita statie.

c) Apel concurs.

57. Cum se realizează apelul general?

R: "Apel general, apel general lansat de stația YO6XXX, recepție."

În limba engleză "CQ, CQ, CQ, this is INDICATIV calling CQ and listening."

În telegrafie: 

1. cuvantul CQ (repetat de trei ori cel mult 3 ori)

2. cuvantul DE

3. Indicativul statiei care face apelul (repetat de trei ori cel mult)

4. Litera K (invitatie la transmitere).

58. Cum se realizeză apelul catre statiile DX?

R:  la cuvantul CQ se poate adauga cuvantul DX, iar in cazul apelului catre statii dintr-o anume tara sau continent, prefixul sau prescurtarea corespunzatoare tarii sau continentului respectiv. (CQ, DX, CQ DX...)

in cazul cind conditiile de stabilire a legaturii sint dificile, apelul poate fi transmis repetat, dar nu mai mult de zece ori.

59. Cum se realizează răspunsul la apel în telegrafie? Dar în fonie?

Raspunsul la apel este constituit dupa cum urmeaza:

1. Indicativul de apel al statiei care a chemat (repetat de cel mult trei ori);

2. cuvantul DE;

3. Indicativul de apel al statiei care a fost chemata (repetat de cel mult trei ori);

4. Litera K (sau RECEPTIE)

60. Cum se realizează traficul radio propriu-zis?

În mod obligatoriu, inceputul si sfirsitul mesajului trebuie sa contina indicativul de apel al corespondentului și apoi indicativul de apel propriu.

Dupa primirea raspunsului la apel, statia respectiva transmite mesajul dorit folosind in acest scop fie limbajul clar, fie codurile sau prescurtarile permise de prezentul regulament. 

În conținutul apelului se recomandă transmiterea numelui operatorului, a QTH-ului sau a localității, apoi controlul RST.

Folosirea altor coduri sau prescurtari este interzisa.

Traficul radio poate fi desfasurat in orice limbă.

61. Cum se realizează traficul radio în cadrul concursurilor?

Apelul:
"TEST YO, TEST YO" apoi spunem indicativul.
sau
"Apel concurs, apel concurs, INDICATIV, apel concurs"

În cazul schimburilor de mesaje foarte scurte, in special al celor din timpul concursurilor, se poate omite transmiterea preambulului, intrindu-se direct in continutul mesajului.

(Exemplu: indicativul celuilalt, indicativul tău, controlul și mesajul scurt)

62. Cum se realizează sfirsitul legaturii radio?

La sfirsitul legaturii, fiecare statie participanta transmite:

Indicativul statiei corespondente;

 Indicativul statiei proprii;

 73, terminat. (în telegrafie SK (Stop Keying = sfirsit de transmitere) 

63. Cum se realizează traficul de primejdie?

Expresia CQ va fi inlocuita cu expresia QRRR (apel  de primejdie) emisa de trei ori.

(Se interzice radioamatorilor folosirea expresiilor SOS si MAYDAY rezervate statiilor serviciilor mobil maritim si aeronautic.)

Dupa transmiterea QRRR, va urma textul propriu-zis al mesajului de primejdie, care va contine informatii privind natura primejdiei si a ajutorului solicitat, adresa si numele unitatii sau persoanei aflate in primejdie, precum si orice alte informatii care ar putea usura acordarea ajutorului necesar.

Pentru raspunsul la apelul de primejdie, se va introduce prescurtarea RRR (confirmarea receptiei semnalului de primejdie) urmata de QRRR.

Radioamatorul care receptioneaza un mesaj de primejdie in benzile de radioamator trebuie sa intrerupa imediat emisia proprie si sa ia nota de mesajul respectiv. Daca dupa o perioada de asteptare constata ca nici o alta statie nu raspunde apelului de primejdie, radioamatorul va raspunde el insusi, luind in continuare toate masurile posibile in vederea acordarii ajutorului solicitat.

Radioamatorul care receptioneaza un mesaj de primejdie in alte benzi decit cele de radioamator trebuie sa ia nota de mesajul respectiv si sa asculte in continuare traficul de primejdie. in cazul cind constata ca mesajul de primejdie nu primeste raspuns de la alte statii, el va transmite telefonic continutul mesajului de primejdie organelor competente si Centrului de Control al Radiocomunicatiilor.

in toate cazurile de mai sus, radioamatorii care au luat parte la traficul de primejdie vor inainta in termen de trei zile, o informare detaliata Inspectoratului General al Comunicatiilor.

64. Care sunt prescurtările cele mai uzuale folosite în serviciul de amator? (folosite mai des în telegrafie)

COND Condiții (de propagare) (eng.) 'conditions'

CQ Apel general către toate stațiile (eng.) 'seek you' - te chem, te caut(similitudine de pronunție - 'see kyou')

CUAGN Pe curând

CW Undă continuă (eng.) 'Continous Wave' sau 'Carrier Wave'

DE De la; folosit și la separarea indicativului de apel al stației chemate de cel al stației apelante (franc.) 'de'

DX Distanță mare (de obicei de pe alt continent) (eng.) 'Distant expedition'

GA Bună ziua (eng.) 'Good Afternoon' - bună după-amiază

GB La revedere (eng.) 'Good Bye'

GM Bună dimineața (eng.) 'Good Morning'

K Invitație la transmitere (eng.) 'Key' (cheie telegrafică, manipulator)

MSG Mesaj (eng.) 'message'

OM Prieten (eng.) 'old man'

PSE Vă rog (eng.) 'please'

RST Raport pentru inteligibilitatea, tăria și tonul semnalului  

R Recepționat (eng.) 'Roger'

RX Receptor  

TX Emițător  

SK Sfârșitul transmiterii (eng.) 'Silent Key'

TKS, TNX Mulțumesc (eng.) 'thanks'

UR Al dumneavoastră (eng.) 'yours,'

VA=SK Sfârșitul transmiterii  

VY Foarte (eng.) 'very,'

YL Radioamatoare (eng.) 'young lady'

73 Salutări, toate cele bune in telegrafie: '--... ...--' a fost ales din cauza simetriei

88 Sărutări Arată ca două buze?

65. Care sunt modurile de lucru cel mai des utilizate de radioamatori?

CW – telegrafie

FM – Modulație în frecvență

AM – Modulație în amplitudine,

SSB – Telefonie BLU Bandă lateral unică. (Single Side Band)

USB – Upper Side Band (telefonie BLS)

LSB – Lower Side Band (telefonie BLI)

RTTY – tadioteletext

DATA – Moduri digitale

Acestea se setează de la butonul MODE al transceiverului (al stației radio)

66. Ce este ionosfera?

Atmosfera pământului se împarte în mai multe straturi. Ionosfera este stratul superior al atmosferei.

În ionosferă ajung prima data radiațiile solare și o ionizează, transformând-o într-o oglindă pentru undele radio.

67. Propagarea undelor radio

 Ionosfera este stratul superior al atmosferei unde o parte a undelor radio sunt reflectate si se intorc pe pamant. (Raspunsul 65)

1. zona de undă directă,

2. zona de tăcere,

3. zona de propagare prin salt (skip)

Se recomandă studiul din cărțile de specialitate.

68. Cum folosim stația VHF/UHF în FM?

Pornim stația.

Acordăm stația pe o anumită frecvență utilizată mai des și de alți radioamatori.

Așteptăm să vedem dacă frecven/a este liberă.

Ținem stația în poziție verticală, cu microfonul în fața gurii, la 15-20 cm de gură.

Apăsăm PTT-ul (butonul de emisie) cu o jumătate de secundă înainte să începem să lansăm apelul general.

După ce am terminat apelul general ridicăm degetul de pe PTT.

Legătura radio continuă în mod asemănător QSO-ului de la începutul postării.

69. Care sunt undele lungi, medii, scurte și ultrascurte?

Undele lungi – 1000m – 10km 

Undele medii: 100m – 1000m (medium waves)

Undele scurte: 10 – 100m (HF – high frequency)

Undele ultrascurte: 1m-10m (VHF – Very high frequency)

70. Cum folosim stația HF în SSB?

Verificăm dacă antena este conectată la stație.

Pornim stația.

Acordăm stația pe o anumită frecvență în care este permis modul SSB.

Verificăm SWR-ul pe frecvența respectivă (sau adaptăm antena la transceiver prin antenna-tuner)

Așteptăm să vedem dacă frecvența este liberă.

Apăsăm PTT-ul (butonul de emisie) cu o jumătate de secundă înainte să lansăm apelul general..

După ce am terminat de vorbit ridicăm degetul de pe PTT și așteptăm să răspundă cineva la apel.

71. Care sunt benzile de radioamator în care se folosesc modurile de lucru USB și LSB?

LSB (Lower Side Band): 

1,8 Mhz – 160m (unde medii)

3,5MHz – 80m (unde scurte HF)

 7MHz – 40m (unde scurte HF),

USB(Upper Side Band):  

14MHz – 20m, (unde scurte HF)

18MHz – 17m, (unde scurte HF)

 21MHz – 15m, (unde scurte HF)

 24Mhz – 12m,  (unde scurte HF)

28MHz – 10m, (unde scurte HF)

 50 MHz – 6m, (unde ultrascurte VHF)

 144MHz – 2m (unde ultrascurte VHF)

72. Care sunt benzile de radioamator în care propagarea undelor radio este favorizată pe timpul nopții?

1,8 Mhz – 160m (unde medii MW)

3,5MHz – 80m (unde scurte SW, HF)

 7MHz – 40m (unde scurte HF),

14MHz – 20m, (unde scurte HF)

73. Care sunt benzile de radioamator în care propagarea undelor radio este favorizată în timpul zilei?

14MHz – 20m, (unde scurte HF)

18MHz – 17m, (unde scurte HF)

 21MHz – 15m, (unde scurte HF)

 24Mhz – 12m,  (unde scurte HF), 

28MHz – 10m, (unde scurte HF)

 50 MHz – 6m, (unde ultrascurte VHF)

74. Cum se operează o stație FM UHF/VHF printr-un repetor?

Legătura radio (QSO-ul) se face la fel ca în HF (înainte de întrebarea 1 și întrebarea 67). Diferența constă când se transmite controlul.

Nu se va transmite (RST) 59, se va transmite Q5 dacă semnalul este foarte clar, Q1 dacă semnalul este foarte puțin inteligibil.

75. Citiți urmăroarele indicative folosind alfabetul fonetic:

YO6KGS, YO5AM, HA3GHS, EA5WRE, K9WQA,

IK1TED, SV2RUJ, TA3NJY, EA1RQS, F4WBN,

HA3RF, LZ4PPR, YU9MVS, OE7CX, DL8ZAF, IK1TED.

76. Din care țări sunt radioamatorii care au indicativele următoare? 

DL8ZAF, YO3KPA, HA3RF, LZ4PPR, YU9MVS, OE7CX, IK1TED, SV2RUJ, TA3NJY, EA1RQS, F4WBN, G5ASD, HB9JKK, ER3DFG,  JA7FBG, ZL7DZ, VK2RXZ? 

78. ASPECTE PRACTICE DE OPERARE

a) Familiarizarea cu reglajele unui receptor, emițător sau a unei stații de emisie-recepție

b) Alimentarea și oprirea alimentării, selectarea de bandă, acordul și afișarea frecvenței, volumul, nivelul și afișarea puterii etc.

b) Operarea în HF

c) Acordul în USB și LSB

d) Efectuarea apelurilor inițiale, apelarea CQ

e) Capacitatea de a realiza contacte în formatul acceptat, rapoarte de semnal, numele și informații legate de stație etc., demonstrând astfel cum este utilizat echipamentul

f) Operarea în VHF

g) Capacitatea de a realiza contacte, similar cu HF

h) Operarea FM

i) Operarea printr-un repetor

j) Demonstrarea înțelegerii privind acordul antenelor și utilizarea SWR-metrului

k) Înțelegerea importanței unui acord corect

l) Capacitatea de a utiliza un SWR-metru și a unui dispozitiv de acord al antenei la un emițător

m) Montarea unui conector de cablu coaxial

 n) Utilizarea alfabetului fonetic și vocabularului comun al radioamatorilor.

CONȚINUT TEHNIC

(electronica și radiotehnica nu se cere pentru cl IV)

a) Propagarea undelor radio

b) Benzile radioamatorilor

c) Ionosfera

d) Schimbări zilnice în propagare

e) Compatibilitate electromagnetică

f) Cauzele interferențelor

g) Minimizarea problemelor

h) împământare, tipuri de antenă

i) Tipuri de putere și emisii

j)  Aspecte sociale


Surse:

https://www.ancom.ro/radioamatori_2899

NORMELE DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII LA STAȚIILE DE RADIOAMATORI

Examenul pentru obținerea certificatului de radioamator de clasa a IV-a si clasa a III-a. Proba de protecția muncii.

Întrebările sunt orientative. Se recomandă studiul programei de pe pagina ANCOM.

1. Ce fel de fenomene produce trecerea curentului electric prin corpul omenesc?

Copul omenesc este alcătuit din celule, care conduc curentul electric.

Trecerea curentului electric peste un anumit nivel prin corp produce contractía mușchilor, modificări în sânge, schimbarea ritmului bătăilor inimii sau chiar oprirea inimii, arderea țesuturilor, sau chiar moartea.

Curentul ce depășește o anumită valoare limita tolerată de organism modifică buna funcționare a organelor corpului.

2. Care sunt efectele trecerii curentului electric prin organismele vii?

Efectele curentului electric pot fi:

a) arsuri ale unor părți ale corpului, sau încălzirea  excesivă a unor organe;

b) descompunerea sângelui,

c) contracția mușchilor parcurși de curentul electric.

3. Cum acționează curentul electric asupra corpului omenesc?

acțiune directă asupra țesuturilor pe care le parcurge(2a, 2b);

acțiune reflectată, prin intermediul sistemului nervos central, care afectează și țesuturile neparcurse de curent electric.

Curentul ce depășește o anumită valoare limita tolerată de organism modifică buna funcționare a organelor corpului.

4. Care sunt organele afectate în funcție de frecvență?

Curentul alternativ (50Hz frecvență rețea) este mai periculos decat curentul continuu.

Curentul electric de frecvențe joase, 50-100 Hz, are efecte asupra creierului (sistemul nervos central).

Câmpurile electrice cu frecvențe înalte de 10-50 MHz are efecte asupra sângelui (artere, vene).

5. Ce este șocul electric?

Fenomenele ce apar în organism, ca urmare a trecerii curentului electric: arsuri ale unor părți ale corpului, sau încălzirea excesivă a unor organe, tulburări cardiace și respiratorii definesc conceptul de șoc electric.

6. Ce este electrocutarea?

Producerea unui șoc electric fatal poartă denumirea de electrocutare.

7. Ce este traumatismul electric?

Leziunile (rănile) superficiale locale, arsurile, metalizarea pieii prin pătrunderea în tegument a stropilor de metal, fenomene produse tot de trecerea curentului electric, definesc conceptul de traumatism electric.

8. Când se poate produce electrocutarea?

Electrocutarea se poate produce în medie la o tensiune mai mare de 24 V.

Curentul maxim admis să treacă prin organismul uman fără a-l pune în pericol este de 10 mA în curent alternativ (c.a) și 50 mA în curent continuu (c.c).

S-a constatat că în anumite condiții și poziții de aplicare a tensiunii, se provoacă fibrilația inimii și la 17mA!

9. Când este mai mare pericolul de electrocutare?

Pericolul de electrocutare este mai mare pentru persoanele obosite, bolnave sau care au consumat băuturi alcoolice (rezistența lor electrică este mai mică) sau pentru persoanele aflate în medii umede sau cu tegumente umede sau transpirate.

10. Ce este zona de proximitate și cum putem să ne protejăm împotriva șocului electric?  

Tot ce depașește 24V (atenție si -24V!) se consideră "sub tensiune". 

Delimitarea incintelor sub tensiune ca zonă de pericol sau SUB TENSIUNE. Se marchează vizibil cu NU ATINGEȚI! PERICOL DE MOARTE!

Zona din apropiere se numește zonă de proximitate. Și aici se pot întâmpla accidente. 

11. Care sunt măsurile de siguranță în zona de lucru și în zona de proximitate? 

Folosirea siguranțelor, 

Folosirea întrerupătoarelor la ușile aparatului, 

Folosirea unui întrerupător principal al camerei în care se lucrează.

Izolațiile și echipamentele de protecție trebuie să existe la stație și să fie adecvate tensiunilor folosite.

Responsabilul de stație trebuie să instruiască și să informeze pe cei care intră asupra zonelor de lucru și a potențialor pericole, despre protecții, ca metodă de prevenție.

12. Regula celor 5 pași: Nu se lucrează sub tensiune! Cum putem să ne protejăm împotriva șocului electric? (în zona de proximitate)

1.Se scoate de sub tensiune(se întrerupe curentul)

2.Se previne orice posibilă realimentare

3.Se verifică absența tensiunii;

4.Se leagă la împământare și se scurtcircuitează alimentarea ca metodă suplimentară de siguranță

5.Se marchează zona de lucru și se delimitează clar de zonele vecine sub tensiune.

13. Ce este rețeaua de alimentare 220V și care este codul culorilor pentru aceasta?

Standardul internațional specifică codul culorilor pentru instalațiile "casnice" de 220V:

Firul de nul/neutral trebuie să fie albastru, preferabil albastru-deschis. Albastrul nu se mai folosește nicăieri altundeva. Este firul de închidere al circuitului electric. Atenție! Este nul față de 220V, nu față de pământ, este conductor flotant.

Firul de fază / AC / firul de tensiune se marchează cu negru, maro sau gri. Aduce tensiunea de 220V;

Firul de protecție/împământare se marchează cu combinația de culori verde - galben. Acesta este firul care se leagă la carcasa metalică a aparaturii casnice și de acolo la împământare. 

14. Care este importanța unei bune împământări (prize de pământ)?

Care este valoarea rezistenței unei bune împământări?

Rolul împământării este:

să conducă la pamânt tensiunile înalte apărute accidental 

să conducă la masă (pământ) încărcăturile statice (vântul încarcă static firul antenei la sute de mii de V, se descarcă printr-un șoc de RF de exemplu) iar dacă vorbim de paratrăznet, și el se leagă la împământare.

Când un aparat e bine  bine împământat" înțelegem o legare corectă la împământare, de rezistență foarte mică (mai mica de 4 ohmi sau chiar sub 1 ohm), care poate să ducă un curent mare si care nu se strică ușor. Periodic legăturile la împământare se verifică și se refac dacă e nevoie.

15. Ce sunt siguranțele rapide si și siguranțele lente? valoarea unei siguranțe

În cataloagele de siguranțe, există pentru fiecare siguranță parametrul In (In = I nominal, adică curentul nominal) și o listă de timpi de întrerupere la In, 2In, ...5In. Așa ne putem da seama cât de rapidă e o siguranță. În funcție de aplicație, proiectantul alege o siguranță care să se ardă suficient de rapid.

De obicei, siguranțele rapide au două arcuri tensionate, lipite cu o bobiță de aliaj care se topește la un anumit curent și arcurile se îndepărtează, scurtând timpul unui eventual arc electric.

16. (17,18) Care sunt pericolele care pot să apară? 

Pericolele datorate tensiunilor mari sunt șocul electric și electrocutarea.

Condensatoare încărcate:

Un condensator menține tensiunea la care a fost încărcat o perioadă de timp.  

Atunci când este atins se descarcă prin corpul omenesc. In funcție de traseul urmat prin corp și de capacitatea lui, șocul electric poate fi periculos, dureros, sau doar de atenționare. 

Mușchii se contractă automat și mâna în mișcare învoluntară poate distruge alte piese. 

Traseul cel mai periculos al curentului e când se închide prin inimă, adică între brațe, sau între braț si picior opuse.

17. (și16) Cum folosim pistolul de lipit și ciocanul de lipit?

- Fludorul (cositorul) se topește la câteva sute de grade, ne putem arde cu pistolul de lipit, sau cu ciocanul de lipit, cu fludor topit sau stropi de fludor. Se întâmplă destul de des să ne atingem de vârf sau un strop de fludor să ajungă pe piele dar în majoritatea cazurilor nu se ajunge la arsuri propriu-zise. În caz de arsuri se procedează la îndepărtarea din zona de pericol, rana trebuie răcită rapid cu apă rece și se merge la medic.

- Ne asigurăm că nimeni nu poate atinge vârful fierbinte al ciocanului de lipit cel putin 10 minute după ce este deconectat de la energie.

- Se poartă ochelari de protecție tip laborator, pentru a ne asigura că stropi de metal încins nu ne ajung în ochi.

- La topire, sacâzul din mijlocul fludorului produce fum de sacâz dar acesta conține și vapori de metal din fludor; Din acest motiv se lucrează în încăperi bine ventilate.

18. Care sunt efectele radiației RF (de radiofrecvență) asupra corpului uman? Cum ne protejăm?

Unda de radiofrecvență emisă de antena are un efect termic asupra țesuturilor. (țesuturile se încălzesc)

Cel mai sensibil este ochiul, la care provoacă încălzire și acest lucru duce la cataractă.

 De aceea stația portabilă care are antena în dreptul feței trebuie să o folosim cât mai scurt și la putere cât mai mica.

Densitatea de putere scade pătratic cu creșterea distanței dintre acesta și antena de emisie.

La puteri emise mai mari de 10W în UUS și chiar US, atingerea firului cald al antenei poate produce instantaneu arsuri în volum și nu de suprafață ca atingerea de un corp fierbinte; Deoarece unda depolarizează nervii arsura nu este semnalizată catre creier ca "durere", accidentatul nu-și retrage involuntar mâna. 

Locul ars se vindecă greu.

19. Care sunt pericolele trăznetelor din timpul furtunilor?

pericol de moarte prin electrocutare la lovitură directă prin fulger;

electrocutare prin inducție în obiecte metalice atinse.

incendiu prin distrugeri de echipamente la lovitură directă sau inducție

lumina puternică a arcului electric - duce la arsuri UV, orbire

19.b. Cum ne protejăm împotriva trăznetelor?

Clădirile trebuie să aibă paratrăznet.

Antenele trebuie să fie deconectate (de la transceiver).

Trebuie să avem o foarte bună împământare.

 19.c. Care este rolul împământării (echipamentelor)?

Rolul împământării este să conducă la pamânt tensiunile înalte apărute accidental (s-a rupt un fir și s-a sprijinit de interiorul carcasei), să conducă la pământ (masă) încărcăturile statice (vântul încarcă static firul antenei la sute de mii de V, se descarcă printr-un șoc de RF de exemplu) iar dacă vorbim de paratrăznet, și el se leagă la împământare.

În toate cazurile prin sintagma "bine împământate" înțelegem o metodă corectă de legare, de rezistență foarte mică (sub 4 ohmi sau chiar sub 1 ohm), capabilă să ducă un curent mare si care nu se deteriorează la prima sarcină sau în timp de la factorii de mediu. Periodic conexiunile se verifică și se refac dacă e nevoie.

20. (14b) Cum se realizează împământarea echipamentelor? Ce este priza de pământ?

Împământarea se realizează la la priza de pământ, 

nu la firul verde-galben al instalației casnice.

Prizele de pământ vor fi de tipul artificial, tubulare (țevi de cupru)  sau radiale (conductori electrici). Pentru realizarea lor se vor folosi țevi sau platbande de oțel. Rezistența electrică a prizelor de pământ va fi sub 4 ohmi (sau chiar sub 1 ohm dacă se poate). 

20.b. Cum se face legătura cu prize de pământ?

Legătura cu priza de pământ se va face cu conductoare cât mai scurte, care vor fi sudate sau cositorite. Dacă se folosește cositorirea, lipiturile vor fi acoperite cu smoală topită . Conductoarele legate de priza de pământ pot fi din cupru sau fier. Secțiunea minimă a conductoarelor de cupru va fi de 12mm pătrați. 

Conductoarele din fier trebuie să fie mai groase decât cele din cupru.

Coborârea la priza de pământ se face pe peretele blocului, vertical, la distanța de minimum 1m de ferestre.

 Împământarea se face cu minum 8 electrozi de otel zincat, îngropați și legați între ei.

Coborârea la priza de pământ se face pe peretele blocului, vertical, la distanța de minimum 1m de ferestre.

Legăturile cu priza de pământ și rezistența electrică a acesteia vor fi verificate cel puțin de două ori pe an.

21. Care este scopul cunoașterii și respectarii instrucțiunilor de tehnica securității și protecția muncii la stațiile de radioamatori?

Cunoașterea și respectarea instrucțiunilor de tehnica securității și protecția muncii la stațiile de radioamatori are ca scop să înlăture pericolele de accidentare ce pot surveni în special din cauza electrocutărilor.

 

22. Cui revin responsabilitățile pentru eventualele accidente?

Răspunderea pentru respectarea prezentelor instrucțiuni și pentru eventualele accidente, revine în cazul stațiilor individuale deținătorului stației, iar în cazul stațiilor colective, responsabilului stației.

23. Ce obligații au operatorii stației colective (de radioclub)?

a)să cunoască și să respecte instrucțiunile de tehnica securității și protecției muncii;

b)să atragă atenția șefului stației asupra eventualelor deficiențe observate, care ar putea provoca accidente;

c)să nu opereze stația și să nu execute lucrări în cazul când măsurile de protecție nu sunt respectate.

24. Ce obligații și îndatoriri are responsabilul stației colective? (de radioclub)

a.) să identifice (găsească) și să studieze împreună cu colectivul de lucru de la stație, locurile periculoase ale instalației și să ia măsurile necesare pentru asigurarea securității celor care operează stația;

b.) să aplice măsurile de protecția muncii și tehnica securității astfel ca lucrul la stație să se desfășoare în condiții lipsite de pericol.

c.) să supravegheze buna stare a aparatelor, a sculelor și a dispozitivelor de protecție, neadmitând să se lucreze cu aparate, scule și dispozitive de protecție defecte sau necorespunzătoare lucrărilor ce se cer, sa propună măsuri pentru sancționarea celor ce scot dispozitivele de protecție, să urmarească efectuarea reviziilor și reparațiilor periodice ale dispozitivelor de protecție, să asigure buna lor funcționare.

25.a. Care sunt măsurile de protecția muncii (tehnica securității) la aparatele de recepție? 

Aparatele de recepție nu vor fi lăsate în funcțiune fără supraveghere, deoarece prezintă pericol de incendiu. 

Aparatele de recepție vor fi prevăzute cu siguranțe fuzibile în circuitul de alimentare. 

Aparatul de recepție va fi întrodus într-o cutie care să nu permită accesul la părțile aflate sub tensiune; 

părtile metalice: carcasa, șasiul vor fi conectate la priza de pământ.

25.b Cum se face conectarea căștilor la aparatele de recepție?

Se interzice conectarea căștilor direct în circuitul anodic al tubului final amplificator de audiofrecvență. Căștile vor fi conectate între masă și anodul tubului final prin intermediul unui condensator fix cu capacitatea de 0,1...1microFarad și tensiunea de lucru egală cu cel puțin dublul tensiunii anodice aplicate tubului.

Căștile se pot conecta la aparat și prin intermediul unui transformator de ieșire, cu condiția ca înfășurarea secundară a acestuia să fie bine izolată de cea primară, iar una din extremitățile secundarului să se conecteze la masă. 

Se vor evita astfel pericolele de electrocutare între căști și masă ce ar putea să se producă printr-o deficiență de izolație a căștilor sau a cordonului acestora.

25.c Cum se face schimbarea bobinelor și care este tensiunea maxima de curent continuu la care se poate face schimbarea manual?

 Se va evita sistemul de bobine schimbătoare (sau a altor component electronice) în cazul când tensiunea la bornele lor este mai mare de 24V. Schimbarea bobinelor și a gamelor de lucru se va face cu ajutorul comutatoarelor. În cazul când acest lucru nu este posibil, se admite schimbarea manuală a bobinelor cu condiția ca în prealabil să se întrerupă tensiunea anodică.

25.b Care sunt măsurile de protecția muncii (tehnica securității) pentru protejarea auzului?

Pentru protejarea auzului se recomandă folosirea limitatoarelor de perturbații (numite Noise Blanker și în inscripțiile de pe aparate) și în general menținerea unui nivel sonor moderat in căști (reglăm volumul la un nivelmai mic), când ascultarea se face cu acestea.

25.c. Care sunt măsurile de protecția muncii (tehnica securității) la sursele de alimentare separate?

În cazul când se utilizează surse de alimentare separate, ele vor fi închise în cutii metalice, care vor fi legate la priza de pământ iar conductorii de alimentare vor fi bine izolați pe parcursul de la sursă la aparat. 

Bornele sau conectoarele de înaltă tensiune vor fi montate pe cât posibil în partea din spate a aparatului iar nu pe panoul frontal.

26.a Care sunt măsurile de protecția muncii (tehnica securității) la aparatele de emisie?

Aparatele de radio-emisie, vor fi construite pe carcase metalice, în cutii metalice care vor fi conectate la priza de pământ.

Toate capacele și ușile de acces la unitățile emițătorului vor fi prevăzute cu sisteme de întrerupere a tensiunilor mai mari de 24 de volți, în cazul deschiderii lor. 

Reglajele ce trebuie făcute sub tensiune, se vor executa numai cu scule foarte bine izolate, corespunzătoare tensiunilor folosite.

Sistemul de alimentare al emițătorului va fi prevăzut cu siguranțe automate sau fuzibile de valoare corespunzătoare pe circuitul de rețea. Se recomandă să se prevadă siguranțe și în circuitele secundare ale transformatorului de rețea.

Manipularea emițătorului în telegrafie, se va face cu ajutorul unui releu la o tensiune de maximum 24 de volți.

Trecerea de la o gamă de lucru la alta se va face cu ajutorul comutatoarelor.

 Sistemul nu trebuie să permită sub nici o formă posibilitatea de atingere a bobinelor (sau a altor piese) atunci când ele sunt sub tensiune.

26.b Cum se face cuplajul (legarea) antenei la emițător?

Cuplajul cu antena va fi inductiv sau capacitiv. Capacitorul (condensatorul) de cuplaj va avea o tensiune de străpungere egală cu cel puțin de trei ori tensiunea anodica de alimentare a etajului final.

Nu se recomandă folosirea surselor de alimentare cu înalta tensiune separate. Dacă se folosesc totuși astfel de surse, ele vor fi închise în cutii metalice, legate la priza de pământ. 

Legăturile între sursa de alimentare și aparate, vor fi izolate și ecranate.

26.c Cum se face marcarea locurilor periculoase de la stație? Când este permis  accesul la stație și cum se face supravegherea stației?

Locurile periculoase ale instalației vor fi marcate cu inscripția : NU ATINGEȚI! PERICOL DE MOARTE!

În camera unde este instalat emițătorul nu se va permite intrarea copiilor și a persoanelor străine de stație, fără un însoțitor din partea personalului stației.

Aparatele de emisie nu vor fi lăsate în funcțiune, fără supraveghere, deoarece prezintă pericol de incendiu.

27.a Care sunt normele de tehnica securității muncii (NTSM) în cazul montării și utilizării antenelor? (ANTENA ȘI LUCRUL LA ÎNĂLȚIME)

4.1. Pe acoperișurile clădirilor se pot instala piloni cu ancorare, de cel mult 8 metri înălțime. 

Pilonii cu înălțime mai mare pot fi instalați numai cu aprobarea organelor locale care au calitatea de a da asemenea aprobări.

4.2. Ancorele pilonilor instalați pe acoperișurile clădirilor trebuie să fie legate de cârlige sau inele înșurubate în grinzile acoperișurilor sau în pereții caselor. Este interzisă legarea ancorelor și a pilonilor de coșurile de fum, lucarne, felinare de iluminat etc.

4.4. Persoanele care lucrează pe acoperiș vor lua toate măsurile de siguranță ce se impun pentru a preveni căderile. Se vor folosi centuri de siguranță și o frânghie de siguranță de cel puțin 12mm diametru. Este interzis a se lucra pe acoperiș pe timp de polei.

27.b Care sunt normele de tehnica securității muncii (NTSM) în cazul montării și utilizării antenelor deasupra conductoarelor rețelei de iluminat public și deasupra liniilor de tramvai ?

4.3. Suspendarea antenelor deasupra conductoarelor rețelei de iluminat și a liniilor de radioficare se permite numai în cazul când aceste conductoare sunt izolate, au o poziție perpendiculară pe directia antenei și se găsesc la o distanță de cel puțin 4 metri de aceasta. Suspendarea antenelor deasupra străzilor cu instalație de tracțiune electrică, deasupra sau dedesubtul conductoarelor liniilor de tensiune peste 1000 volți este interzisă.

27.c (împreună cu 19, 19b, 20) 

Care sunt măsurile de tehnica securității muncii (protecția muncii) în cazul montării și utilizării antenelor pentru a ne proteja de fulgere?

4.5. Pe fiderii (cablurile) de alimentare ai antenelor de emisie si recepție se vor monta comutatoare de punere la pământ și parafulgere de tipul cu vârfuri.

 În timpul furtunilor cu descărcări electrice, fiderii antenelor se vor conecta la priza de pământ.

27.d Ce este parafulgerul (eclatorul)?

Parafulgerul este un dispozitiv simplu care are două piese metalice ascuțite, cu vârfurile foarte apropiate. Dacă între cei doi electrozi distanța este de un mm, atunci tensiunea la care apare străpungerea în aer uscat este de 400V, iar în aer umed, mai puțin. Tensiunile de această mărime sunt puse la masă.

27.e Ce este tubul cu descărcare în gaz? (surge arrester)

Are același principiu de funcționare ca eclatorul, însa gazul din incintă reduce cu mult tensiunea de străpungere.

Aceste două dispositive (eclatorul și tubul de descărcare în gaz) sunt utile nu doar în condiții de furtună, ci și în condiții de vreme bună, iar cînd bate vântul, antenele se încarcă electrostatic, dobândind potențiale foarte mari. Acest potențial se va descărca la masă în mod distructiv prin transceiver sau în mod nedistructiv pe la mufe sau îmbinări de cabluri, generând zgomot electromagnetic.

28.a. Ce se întâmplă atunci când un om atinge părțile conductoare de curent? (PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE PRIN ELECTROCUTARE)

La instalațiile electrice, atingerea părților conducătoare de curent care se găsesc sub curent (tensiune) provoacă o contractare bruscă și involuntară a mușchilor. Din această cauză, când accidentatul ține conductorul în mâini, degetele se strâng atât de tare, încât descleștarea lor de pe conductor devine imposibilă. 

Fără aplicarea măsurilor necesare de securitate, atingerea celui aflat în sub curent este periculoasă și pentru viața celui ce intervine.

28.b (și 28.a.) Cum se scoate accidentatul de sub curent? 

(sau: cum se acordă primul ajutor în caz de electrocutare?)

sau: Care sunt NTSM pentru scoaterea accidentatului de sub current?

Prima acțiune de intreprins este deconectarea părții de instalație de care este prinsă persoana accidentatului.

Trebuie să se țina cont de următoarele :

În cazul în care accidentatul se găsește agățat la o înălțime oarecare, deconectarea instalației și eliberarea acestuia de sub curent poate să provoace un rău mai mare decât cel cauzat de curentul electric, de aceea trebuie luate toate măsurile care să garanteze securitatea celui accidentat în caz de cădere.

Trebuie luate măsuri pentru a avea alte surse de iluminat: (felinare, făclii, lumânări, un lanternă etc.) fără să se întârzie din această cauză deconectarea instalației și măsurile de prim ajutor pentru cel accidentat.

Dacă deconectarea curentului din instalații nu poate fi executată suficient de repede, atunci trebuie luate măsuri de separare a persoanei accidentate de părțile conducătoare de curent de care este agățată și anume:

trebuie să se folosească o haină, o frânghie uscată sau un băț, sau orice mijloc asemănător izolator și uscat; 

nu se pot întrebuința în aceste cazuri obiecte metalice sau umede; pentru că accidentatul să fie separat repede de părțile conducătoare de curent, se poate trage de haina lui, dacă este uscată și este depărtată de corp (poalele hainei), evitând în același timp atingerile de obiectele metalice înconjurătoare și de părțile corpului neacoperite de haine;

Persoana care intervine își va pune mănuși sau își va înfășura mâinile cu o haină uscată; în cazul când nu are asemenea obiecte, își va pune sub picioare un covor de cauciuc electroizolant, scânduri uscate sau va încălța cizme electroizolante.

Când, în vederea salvării, este nevoie să se atingă cel accidentat pe părțile corpului ce nu sunt acoperite cu haine, trebuie să se pună mănușile de cauciuc și galoșii sau să se infășoare mâinile cu un fular uscat, cu o șapcă de postav sau cu mânecă ori pulpăna propriei haine uscate etc. 

Se mai poate interveni stând cu picioarele pe o scândură sau pe orice alt așternut uscat, neconductor de curent, pe o legătură sau pachet de haine etc.

Se mai recomandă să se folosească, dacă se poate, numai o singură mână. La joasă tensiune, când curentul se scurge în pământ prin corpul celui accidentat, este mai bine ca cel accidentat să fie izolat față de pământ (de exemplu împingând sub el scânduri uscate sau orice alt material izolant uscat, astfel încât să nu mai atingă solul, pereții sau alte obiecte din imediata apropiere) decât să se incerce desprinderea mâinilor.

Se va avea grijă ca cel accidentat prin electrocutare să nu sufere alte accidente la luarea acestor măsuri.

În caz de nevoie trebuie tăiate conductoarele de joasa tensiune, cu ajutorul unui topor cu coada de lemn uscat, cu foarfeci izolate sau cu ajutorul unui aparat cu o izolație corespunzătoare. 

Operația trebuie executată cu precauție:nu se ating conductoarele: se taie fiecare conductor în mod separat, cu mănusile si cizmele de cauciuc.

La înaltă tensiune, pentru izolarea celui accidentat față de pământ sau de părțile conducatoare de curent, cel care intreprinde acest lucru trebuie să poarte încălțăminte de cauciuc dielectrică și mănuși și să acționeze cu o prajină sau clești izolati la o tensiune corespunzătoare.

28.c Care sunt aspectele de care trebuie să se țină cont când scoatem accidentatul de sub current?

a) dacă accidentatul se găsește la înălțime, trebuie să se prevină sau să se evite pericolul de cădere;

b) dacă accidentatul atinge un singur conductor, este adesea suficient să se lege la pământ numai acest conductor;

c) pentru a realiza legarea la pământ și scurt-circuitarea, este necesar în primul rând ca conductorul întrebuințat în acest scop să fie legat la împământare apoi aruncat peste conductoarele de linie care urmează să fie puse la pământ;

d) trebuie de asemenea reținut că, dacă în linie există o capacitate electrică mare, prin deconectare poate rămâne o sarcină periculoasă pentru viață și numai legarea la pământ a liniei o poate face inofensivă.

29. Care sunt primele măsuri DUPĂ scoaterea accidentatului de sub curent?

În cazul când accidentatul se află în deplină cunoștință, deși până atunci fusese în leșin sau a stat mult timp sub tensiune, el va fi îndrumat sau transportat la un medic, spre a preveni o eventuală agravare a stării sale; în situații grave, trebuie să fie chemat medicul sau salvarea la fața locului.

Când cel accidentat și-a pierdut cunoștința, el trebuie întins pe un loc neted și comod; i se desface îmbrăcămintea la piept și la gât, se iau măsuri pentru împrospătarea aerului, se evacuează din încăpere persoanele de prisos, se stropește cu apa (nu din gura !), i se fac fricțiuni pe corp pentru încălzirea corpului. 

Medicul trebuie să fie chemat cât mai urgent.

În cazul când accidentatul respiră greu, foarte rar si convulsiv, la fel ca un muribund, i se va face respirație artificială și un masaj în regiunea inimii.

În cazul când persoana accidentată nu mai dă semne de viață (respirația, bătăile inimii, pulsul sunt absente) NU trebuie să fie considerată pierdută. Moartea poate fi adesea numai aparentă, dar cel accidentat va muri dacă nu i se va acorda primul ajutor, făcându-i-se respirație artificială. Respirația artificială trebuie făcută în mod continuu, până la sosirea medicului, care, în aceste cazuri, trebuie chemat urgent.

Pulsul se verifică la artera carotidă, fără a presa excesiv

Fiecare secundă este prețioasă, de aceea primul ajutor trebuie dat imediat, daca este posibil chiar la fața locului; el va fi transportat în alt loc NUMAI în cazul când pericolul continuă.

Electrocutatul poate fi considerat mort numai în cazul unor grave leziuni externe, de exemplu fracturarea cutiei craniene în cădere sau carbonizarea întregului corp. Moartea poate fi declarată NUMAI de către medic. 

30. Care sunt principalele instrucțiuni obligatorii la executarea respirației artificiale?

Respirația artificială va fi executată numai în cazurile în care cel accidentat nu respiră deloc sau respiră rar, convulsiv, cu sughițuri, ca un muribund, sau dacă respirația se înrăutățește.

Executarea respirației artificiale trebuie să fie începută imediat ce accidentatul a fost scos de sub curent și se continuă apoi fără întrerupere. Ea va fi continuată până la obținerea rezultatului pozitiv (revenirea la viață) sau până la apariția semnelor neîndoielnice ale morții reale (a petelor cadaverice sau a rigidității corpului).

S-au observat cazuri când cei considerați morți datorită leziunilor provocate, au fost readuși la viață peste câteva ore socotite din momentul accidentului (chiar 8-11 ore). În timpul cât se execută respirația artificială, se va observa atent fața accidentatului. În cazul când se observă o mișcare a buzelor, a pleoapelor sau a mărului lui Adam, făcând impresia că înghite, se va verifica dacă nu cumva accidentatul a început să respire singur și regulat, se opreste respirația artificială, deoarece continuarea ei poate fi periculoasă. Dacă însă după câteva clipe de așteptare se va observa că acesta nu mai respiră, se va relua imediat respirația artificială.

31. Ce este necesar să facem înainte de a se proceda la executarea respirației artificiale?

Să se elibereze imediat accidentatul de părțile de îmbrăcăminte care împiedică respirația (gulerul de la cămașă, fularul), să se desfacă cureaua de la pantaloni.

să se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte străine (să se înlăture protezele dentare dacă există);

Dacă gura accidentatului este încleștată, ea trebuie deschisă, în care scop falca inferioară este împinsă în afară.

Dacă nu se reușește să se deschidă gura, atunci se va recurge la ajutorul unei unei linguri DE LEMN care se va introduce între masele la colțurile gurii și nicidecum în fața (căci dinții se pot rupe) și cu precauție se descleștează dinții. 

Înainte de a se folosi lingura de lemn, se învelește cu un material textil pentru a proteja dantura. 

32. Ce metode de respirație artificială cunoașteți? 

De ce trebuie aplicată urgent o metodă de respirație artificială atunci când accidentatul  nu mai respire? 

Există mai multe metode de respirație artificială (Silvester, Schäfer, Howard) care se aplică de la caz la caz.

Oricare ar fi metoda, este necesar a se acționa foarte rapid pentru a realiza primele cinci inspirații forțate pentru a asigura oxigen creierului, altfel după 3 minute fără oxigen, creierul se lezează ireversibil.

33. Cum se face respirația artificială prin Metoda Silvester?

 Menționăm că această metodă este cea mai bună dintre metodele de respirație artificială prezentate. În cazul când se dispune de ajutoare, se aplică aceasta metodă. 

La aplicarea metodei Silvester se așează accidentatul pe spate, pe un sul de haine ca să se lărgească toracele, se scoate și se reține limba afară cu o batistă uscată sau cu ajutorul unei bucăți de pânză care se trece în jurul gâtului; operatorul se așează în genunchi la capul accidentatului iar brațele acestuia se prind de sub încheietura cotului și se apasă fără violență pe părțile laterale ale pieptului (expirație), numărând: unu, doi, trei- se ridică apoi brațele accidentatului în sus și se trag înapoi peste cap (inspirație); numărând: patru, cinci, șase- se vor apăsa din nou brațele accidentatului pe părțile laterale ale pieptului.

În cazul unei executări corecte a respirației artificiale se aude un sunet (care seamănă a geamăt) produs de aerul ce trece prin traheea accidentatului, la comprimarea pieptului și eliberarea lui. Dacă sunetele nu se produc, aceasta înseamnă că limba a căzut și împiedică trecerea aerului; în acest caz trebuie să fie scoasă mai mult afară.

În cazul fracturării unei mâini sau unui umăr, metoda Silvester NU trebuie aplicată.

34. Cum se face respirația artificială prin Metoda Schäfer?

În cazul aplicării metodei Schäfer, accidentatul trebuie așezat cu spatele în sus, cu capul sprijinit pe o mână, cu fața lateral. Cealaltă mână trebuie întinsă în lungul capului și se va așterne ceva sub față. Dacă este posibil i se va scoate limba afară; aceasta nu trebuie ținută deoarece ea va sta singură.

Apoi operatorul trebuie să se așeze în genunchi deasupra accidentatului, cu fața înspre capul acestuia, în așa fel încât șoldurile sale să fie cuprinse între genunchii persoanei care dă ajutorul. Se aplică apoi palmele pe spatele accidentatului, pe coastele inferioare, cuprinzându-le lateral cu degetele îndoite, numarand unu, doi, trei operatorul se apleacă înainte în așa fel ca prin greutatea corpului său să apese cu mâinile pe coastele accidentatului. Numărând în continuare: patru, cinci, șase, operatorul se ridică brusc de pe spatele accidentatului, revenind la poziția de la început, fără a ridica mâinile de pe accidentat.

35. Cum se face respirația artificială prin Metoda Howard? 

Se așează accidentatul pe spate așternând sub locul cu arsuri o batistă sau o pânză curată și i se întind mâinile în lungul capului. În cazul când mâinile sunt fracturate, acestea nu se vor întinde, ci se vor așeza deasupra capului. Limba accidentatului trebuie scoasă afară și ținută de o a doua persoană. Apoi operatorul se așează în genunchi deasupra persoanei accidentate, procedând identic ca și la aplicarea metodei Schäfer: apasă pe coastele inferioare (nu pe burtă), numărând la apăsare și la ridicare. Oricare ar fi metoda aplicată, să se evite apăsările intense pe piept sau pe spate, (deoarece poate produce împingerea alimentelor din stomac spre gură, ceea ce ar putea astupa căile respiratorii.)

36. Ce trebuie avut grijă atunci când aplicăm accidentatului respirația artificială?

La aplicarea oricărei metode de respirație artificială, trebuie avut grijă ca accidentatul să nu răcească; de aceea nu trebuie să fie lăsat pe pământ umed sau pardoseală de piatră, de beton sau fier. Pentru aceasta, sub accidentat trebuie așezat ceva călduros, va fi învelit și dacă este posibil încălzit aplicându-i-se pe corp și la picioare sticle cu apă fierbinte, cărămizi sau pietre încălzite și bine acoperite pentru a nu cauza arsuri. Toate acestea trebuie făcute repede fără să se întrerupă operația de respirație artificială. 

La toate metodele de respirație artificială trebuie să se facă 15 mișcări complete pe minut, adică de inspirație și respirație. 

Pentru a obosi mai puțin, cel care face respirația artificială trebuie să respire în ritmul mișcărilor pe care le face accidentatului.

37. Cum se face respirația artificială gură la gură?

Metoda respirației artificiale gură-la-gură Este cea mai bună metodă pentru că este ușor de învățat și practicat, poate fi folosită asupra persoanelor de toate vârstele. În plus, oferă rată mare de succes pentru salvatorul singur, așa cum este cel mai probabil să fie în cazul radioamatorilor, care lucrează în grup restrâns iar în grupuri mai mari se adună rar, doar în cazul concursurilor sau simpozioanelor.

Pașii care trebuie urmați sunt următorii:

- Verificați gura accidentatului pentru a vă asigura că nu este obstrucționată.

- Plasați corpul accidentatului pe spate, astfel încât pieptul să fie în extensie

- Prindeți mandibula și ridicați-o în sus astfel încât capul să aibă o poziție înspre înapoi; Această acțiune va debloca căile respiratorii blocate de baza limbii, care este deseori înghițită de persoana în stare de inconștiență.

Acum se începe respirația artificială: Cu o mână se strâng nările accidentatului. După aceea salvatorul inspiră rapid și adânc, apoi însuflă aerul prin gura accidentatului. 

Expirația accidentatului trebuie să se produca natural, la oprirea insuflației.

38. Cum se execută masajul inimii?

se execută în felul următor : persoana care dă primul ajutor pune mâna sa dreaptă pe regiunea inimii accidentatului, având degetele îndreptate în direcția capului acestuia și mâna stângă peste mâna dreaptă și apasă uniform, cu mâinile îndreptate, în ritmul bătăilor inimii (la un om sănătos 70-80 pe minut, sau pentru comoditate la fiecare secundă, după ceas) face cu podul palmei 20-30 apasari slabe pe coastele de deasupra inimii.

39. Cum se combină respirația artificială cu masajul cardiac?

Dacă e nevoie, respirația artificială (metoda Silvester sau gură-la-gură) trebuie combinată cu masajul cardiac. În cazul a doi salvatori ritmul este de 10-12 inspirații pe minut - o dată la 5 compresii cardiace;

În cazul unui singur salvator, se face o succesiune de 2 inspirații după fiecare 15 compresii cardiace.

Nu pierdeți nici un moment în începerea respirației artificiale, cea mai mică întârziere poate fi fatală!