Examenul pentru obținerea certificatului de radioamator de clasa a IV-a si clasa a III-a. Proba de protecția muncii.
Întrebările sunt orientative. Se recomandă studiul programei de pe pagina ANCOM.
1. Ce fel de fenomene produce trecerea curentului electric prin corpul omenesc?
Copul omenesc este alcătuit din celule, care conduc curentul electric.
Trecerea curentului electric peste un anumit nivel prin corp produce contractía mușchilor, modificări în sânge, schimbarea ritmului bătăilor inimii sau chiar oprirea inimii, arderea țesuturilor, sau chiar moartea.
Curentul ce depășește o anumită valoare limita tolerată de organism modifică buna funcționare a organelor corpului.
2. Care sunt efectele trecerii curentului electric prin organismele vii?
Efectele curentului electric pot fi:
a) arsuri ale unor părți ale corpului, sau încălzirea excesivă a unor organe;
b) descompunerea sângelui,
c) contracția mușchilor parcurși de curentul electric.
3. Cum acționează curentul electric asupra corpului omenesc?
acțiune directă asupra țesuturilor pe care le parcurge(2a, 2b);
acțiune reflectată, prin intermediul sistemului nervos central, care afectează și țesuturile neparcurse de curent electric.
Curentul ce depășește o anumită valoare limita tolerată de organism modifică buna funcționare a organelor corpului.
4. Care sunt organele afectate în funcție de frecvență?
Curentul alternativ (50Hz frecvență rețea) este mai periculos decat curentul continuu.
Curentul electric de frecvențe joase, 50-100 Hz, are efecte asupra creierului (sistemul nervos central).
Câmpurile electrice cu frecvențe înalte de 10-50 MHz are efecte asupra sângelui (artere, vene).
5. Ce este șocul electric?
Fenomenele ce apar în organism, ca urmare a trecerii curentului electric: arsuri ale unor părți ale corpului, sau încălzirea excesivă a unor organe, tulburări cardiace și respiratorii definesc conceptul de șoc electric.
6. Ce este electrocutarea?
Producerea unui șoc electric fatal poartă denumirea de electrocutare.
7. Ce este traumatismul electric?
Leziunile (rănile) superficiale locale, arsurile, metalizarea pieii prin pătrunderea în tegument a stropilor de metal, fenomene produse tot de trecerea curentului electric, definesc conceptul de traumatism electric.
8. Când se poate produce electrocutarea?
Electrocutarea se poate produce în medie la o tensiune mai mare de 24 V.
Curentul maxim admis să treacă prin organismul uman fără a-l pune în pericol este de 10 mA în curent alternativ (c.a) și 50 mA în curent continuu (c.c).
S-a constatat că în anumite condiții și poziții de aplicare a tensiunii, se provoacă fibrilația inimii și la 17mA!
9. Când este mai mare pericolul de electrocutare?
Pericolul de electrocutare este mai mare pentru persoanele obosite, bolnave sau care au consumat băuturi alcoolice (rezistența lor electrică este mai mică) sau pentru persoanele aflate în medii umede sau cu tegumente umede sau transpirate.
10. Ce este zona de proximitate și cum putem să ne protejăm împotriva șocului electric?
Tot ce depașește 24V (atenție si -24V!) se consideră "sub tensiune".
Delimitarea incintelor sub tensiune ca zonă de pericol sau SUB TENSIUNE. Se marchează vizibil cu NU ATINGEȚI! PERICOL DE MOARTE!
Zona din apropiere se numește zonă de proximitate. Și aici se pot întâmpla accidente.
11. Care sunt măsurile de siguranță în zona de lucru și în zona de proximitate?
Folosirea siguranțelor,
Folosirea întrerupătoarelor la ușile aparatului,
Folosirea unui întrerupător principal al camerei în care se lucrează.
Izolațiile și echipamentele de protecție trebuie să existe la stație și să fie adecvate tensiunilor folosite.
Responsabilul de stație trebuie să instruiască și să informeze pe cei care intră asupra zonelor de lucru și a potențialor pericole, despre protecții, ca metodă de prevenție.
12. Regula celor 5 pași: Nu se lucrează sub tensiune! Cum putem să ne protejăm împotriva șocului electric? (în zona de proximitate)
1.Se scoate de sub tensiune(se întrerupe curentul)
2.Se previne orice posibilă realimentare
3.Se verifică absența tensiunii;
4.Se leagă la împământare și se scurtcircuitează alimentarea ca metodă suplimentară de siguranță
5.Se marchează zona de lucru și se delimitează clar de zonele vecine sub tensiune.
13. Ce este rețeaua de alimentare 220V și care este codul culorilor pentru aceasta?
Standardul internațional specifică codul culorilor pentru instalațiile "casnice" de 220V:
Firul de nul/neutral trebuie să fie albastru, preferabil albastru-deschis. Albastrul nu se mai folosește nicăieri altundeva. Este firul de închidere al circuitului electric. Atenție! Este nul față de 220V, nu față de pământ, este conductor flotant.
Firul de fază / AC / firul de tensiune se marchează cu negru, maro sau gri. Aduce tensiunea de 220V;
Firul de protecție/împământare se marchează cu combinația de culori verde - galben. Acesta este firul care se leagă la carcasa metalică a aparaturii casnice și de acolo la împământare.
14. Care este importanța unei bune împământări (prize de pământ)?
Care este valoarea rezistenței unei bune împământări?
Rolul împământării este:
să conducă la pamânt tensiunile înalte apărute accidental
să conducă la masă (pământ) încărcăturile statice (vântul încarcă static firul antenei la sute de mii de V, se descarcă printr-un șoc de RF de exemplu) iar dacă vorbim de paratrăznet, și el se leagă la împământare.
Când un aparat e bine bine împământat" înțelegem o legare corectă la împământare, de rezistență foarte mică (mai mica de 4 ohmi sau chiar sub 1 ohm), care poate să ducă un curent mare si care nu se strică ușor. Periodic legăturile la împământare se verifică și se refac dacă e nevoie.
15. Ce sunt siguranțele rapide si și siguranțele lente? valoarea unei siguranțe
În cataloagele de siguranțe, există pentru fiecare siguranță parametrul In (In = I nominal, adică curentul nominal) și o listă de timpi de întrerupere la In, 2In, ...5In. Așa ne putem da seama cât de rapidă e o siguranță. În funcție de aplicație, proiectantul alege o siguranță care să se ardă suficient de rapid.
De obicei, siguranțele rapide au două arcuri tensionate, lipite cu o bobiță de aliaj care se topește la un anumit curent și arcurile se îndepărtează, scurtând timpul unui eventual arc electric.
16. (17,18) Care sunt pericolele care pot să apară?
Pericolele datorate tensiunilor mari sunt șocul electric și electrocutarea.
Condensatoare încărcate:
Un condensator menține tensiunea la care a fost încărcat o perioadă de timp.
Atunci când este atins se descarcă prin corpul omenesc. In funcție de traseul urmat prin corp și de capacitatea lui, șocul electric poate fi periculos, dureros, sau doar de atenționare.
Mușchii se contractă automat și mâna în mișcare învoluntară poate distruge alte piese.
Traseul cel mai periculos al curentului e când se închide prin inimă, adică între brațe, sau între braț si picior opuse.
17. (și16) Cum folosim pistolul de lipit și ciocanul de lipit?
- Fludorul (cositorul) se topește la câteva sute de grade, ne putem arde cu pistolul de lipit, sau cu ciocanul de lipit, cu fludor topit sau stropi de fludor. Se întâmplă destul de des să ne atingem de vârf sau un strop de fludor să ajungă pe piele dar în majoritatea cazurilor nu se ajunge la arsuri propriu-zise. În caz de arsuri se procedează la îndepărtarea din zona de pericol, rana trebuie răcită rapid cu apă rece și se merge la medic.
- Ne asigurăm că nimeni nu poate atinge vârful fierbinte al ciocanului de lipit cel putin 10 minute după ce este deconectat de la energie.
- Se poartă ochelari de protecție tip laborator, pentru a ne asigura că stropi de metal încins nu ne ajung în ochi.
- La topire, sacâzul din mijlocul fludorului produce fum de sacâz dar acesta conține și vapori de metal din fludor; Din acest motiv se lucrează în încăperi bine ventilate.
18. Care sunt efectele radiației RF (de radiofrecvență) asupra corpului uman? Cum ne protejăm?
Unda de radiofrecvență emisă de antena are un efect termic asupra țesuturilor. (țesuturile se încălzesc)
Cel mai sensibil este ochiul, la care provoacă încălzire și acest lucru duce la cataractă.
De aceea stația portabilă care are antena în dreptul feței trebuie să o folosim cât mai scurt și la putere cât mai mica.
Densitatea de putere scade pătratic cu creșterea distanței dintre acesta și antena de emisie.
La puteri emise mai mari de 10W în UUS și chiar US, atingerea firului cald al antenei poate produce instantaneu arsuri în volum și nu de suprafață ca atingerea de un corp fierbinte; Deoarece unda depolarizează nervii arsura nu este semnalizată catre creier ca "durere", accidentatul nu-și retrage involuntar mâna.
Locul ars se vindecă greu.
19. Care sunt pericolele trăznetelor din timpul furtunilor?
pericol de moarte prin electrocutare la lovitură directă prin fulger;
electrocutare prin inducție în obiecte metalice atinse.
incendiu prin distrugeri de echipamente la lovitură directă sau inducție
lumina puternică a arcului electric - duce la arsuri UV, orbire
19.b. Cum ne protejăm împotriva trăznetelor?
Clădirile trebuie să aibă paratrăznet.
Antenele trebuie să fie deconectate (de la transceiver).
Trebuie să avem o foarte bună împământare.
19.c. Care este rolul împământării (echipamentelor)?
Rolul împământării este să conducă la pamânt tensiunile înalte apărute accidental (s-a rupt un fir și s-a sprijinit de interiorul carcasei), să conducă la pământ (masă) încărcăturile statice (vântul încarcă static firul antenei la sute de mii de V, se descarcă printr-un șoc de RF de exemplu) iar dacă vorbim de paratrăznet, și el se leagă la împământare.
În toate cazurile prin sintagma "bine împământate" înțelegem o metodă corectă de legare, de rezistență foarte mică (sub 4 ohmi sau chiar sub 1 ohm), capabilă să ducă un curent mare si care nu se deteriorează la prima sarcină sau în timp de la factorii de mediu. Periodic conexiunile se verifică și se refac dacă e nevoie.
20. (14b) Cum se realizează împământarea echipamentelor? Ce este priza de pământ?
Împământarea se realizează la la priza de pământ,
nu la firul verde-galben al instalației casnice.
Prizele de pământ vor fi de tipul artificial, tubulare (țevi de cupru) sau radiale (conductori electrici). Pentru realizarea lor se vor folosi țevi sau platbande de oțel. Rezistența electrică a prizelor de pământ va fi sub 4 ohmi (sau chiar sub 1 ohm dacă se poate).
20.b. Cum se face legătura cu prize de pământ?
Legătura cu priza de pământ se va face cu conductoare cât mai scurte, care vor fi sudate sau cositorite. Dacă se folosește cositorirea, lipiturile vor fi acoperite cu smoală topită . Conductoarele legate de priza de pământ pot fi din cupru sau fier. Secțiunea minimă a conductoarelor de cupru va fi de 12mm pătrați.
Conductoarele din fier trebuie să fie mai groase decât cele din cupru.
Coborârea la priza de pământ se face pe peretele blocului, vertical, la distanța de minimum 1m de ferestre.
Împământarea se face cu minum 8 electrozi de otel zincat, îngropați și legați între ei.
Coborârea la priza de pământ se face pe peretele blocului, vertical, la distanța de minimum 1m de ferestre.
Legăturile cu priza de pământ și rezistența electrică a acesteia vor fi verificate cel puțin de două ori pe an.
21. Care este scopul cunoașterii și respectarii instrucțiunilor de tehnica securității și protecția muncii la stațiile de radioamatori?
Cunoașterea și respectarea instrucțiunilor de tehnica securității și protecția muncii la stațiile de radioamatori are ca scop să înlăture pericolele de accidentare ce pot surveni în special din cauza electrocutărilor.
22. Cui revin responsabilitățile pentru eventualele accidente?
Răspunderea pentru respectarea prezentelor instrucțiuni și pentru eventualele accidente, revine în cazul stațiilor individuale deținătorului stației, iar în cazul stațiilor colective, responsabilului stației.
23. Ce obligații au operatorii stației colective (de radioclub)?
a)să cunoască și să respecte instrucțiunile de tehnica securității și protecției muncii;
b)să atragă atenția șefului stației asupra eventualelor deficiențe observate, care ar putea provoca accidente;
c)să nu opereze stația și să nu execute lucrări în cazul când măsurile de protecție nu sunt respectate.
24. Ce obligații și îndatoriri are responsabilul stației colective? (de radioclub)
a.) să identifice (găsească) și să studieze împreună cu colectivul de lucru de la stație, locurile periculoase ale instalației și să ia măsurile necesare pentru asigurarea securității celor care operează stația;
b.) să aplice măsurile de protecția muncii și tehnica securității astfel ca lucrul la stație să se desfășoare în condiții lipsite de pericol.
c.) să supravegheze buna stare a aparatelor, a sculelor și a dispozitivelor de protecție, neadmitând să se lucreze cu aparate, scule și dispozitive de protecție defecte sau necorespunzătoare lucrărilor ce se cer, sa propună măsuri pentru sancționarea celor ce scot dispozitivele de protecție, să urmarească efectuarea reviziilor și reparațiilor periodice ale dispozitivelor de protecție, să asigure buna lor funcționare.
25.a. Care sunt măsurile de protecția muncii (tehnica securității) la aparatele de recepție?
Aparatele de recepție nu vor fi lăsate în funcțiune fără supraveghere, deoarece prezintă pericol de incendiu.
Aparatele de recepție vor fi prevăzute cu siguranțe fuzibile în circuitul de alimentare.
Aparatul de recepție va fi întrodus într-o cutie care să nu permită accesul la părțile aflate sub tensiune;
părtile metalice: carcasa, șasiul vor fi conectate la priza de pământ.
25.b Cum se face conectarea căștilor la aparatele de recepție?
Se interzice conectarea căștilor direct în circuitul anodic al tubului final amplificator de audiofrecvență. Căștile vor fi conectate între masă și anodul tubului final prin intermediul unui condensator fix cu capacitatea de 0,1...1microFarad și tensiunea de lucru egală cu cel puțin dublul tensiunii anodice aplicate tubului.
Căștile se pot conecta la aparat și prin intermediul unui transformator de ieșire, cu condiția ca înfășurarea secundară a acestuia să fie bine izolată de cea primară, iar una din extremitățile secundarului să se conecteze la masă.
Se vor evita astfel pericolele de electrocutare între căști și masă ce ar putea să se producă printr-o deficiență de izolație a căștilor sau a cordonului acestora.
25.c Cum se face schimbarea bobinelor și care este tensiunea maxima de curent continuu la care se poate face schimbarea manual?
Se va evita sistemul de bobine schimbătoare (sau a altor component electronice) în cazul când tensiunea la bornele lor este mai mare de 24V. Schimbarea bobinelor și a gamelor de lucru se va face cu ajutorul comutatoarelor. În cazul când acest lucru nu este posibil, se admite schimbarea manuală a bobinelor cu condiția ca în prealabil să se întrerupă tensiunea anodică.
25.b Care sunt măsurile de protecția muncii (tehnica securității) pentru protejarea auzului?
Pentru protejarea auzului se recomandă folosirea limitatoarelor de perturbații (numite Noise Blanker și în inscripțiile de pe aparate) și în general menținerea unui nivel sonor moderat in căști (reglăm volumul la un nivelmai mic), când ascultarea se face cu acestea.
25.c. Care sunt măsurile de protecția muncii (tehnica securității) la sursele de alimentare separate?
În cazul când se utilizează surse de alimentare separate, ele vor fi închise în cutii metalice, care vor fi legate la priza de pământ iar conductorii de alimentare vor fi bine izolați pe parcursul de la sursă la aparat.
Bornele sau conectoarele de înaltă tensiune vor fi montate pe cât posibil în partea din spate a aparatului iar nu pe panoul frontal.
26.a Care sunt măsurile de protecția muncii (tehnica securității) la aparatele de emisie?
Aparatele de radio-emisie, vor fi construite pe carcase metalice, în cutii metalice care vor fi conectate la priza de pământ.
Toate capacele și ușile de acces la unitățile emițătorului vor fi prevăzute cu sisteme de întrerupere a tensiunilor mai mari de 24 de volți, în cazul deschiderii lor.
Reglajele ce trebuie făcute sub tensiune, se vor executa numai cu scule foarte bine izolate, corespunzătoare tensiunilor folosite.
Sistemul de alimentare al emițătorului va fi prevăzut cu siguranțe automate sau fuzibile de valoare corespunzătoare pe circuitul de rețea. Se recomandă să se prevadă siguranțe și în circuitele secundare ale transformatorului de rețea.
Manipularea emițătorului în telegrafie, se va face cu ajutorul unui releu la o tensiune de maximum 24 de volți.
Trecerea de la o gamă de lucru la alta se va face cu ajutorul comutatoarelor.
Sistemul nu trebuie să permită sub nici o formă posibilitatea de atingere a bobinelor (sau a altor piese) atunci când ele sunt sub tensiune.
26.b Cum se face cuplajul (legarea) antenei la emițător?
Cuplajul cu antena va fi inductiv sau capacitiv. Capacitorul (condensatorul) de cuplaj va avea o tensiune de străpungere egală cu cel puțin de trei ori tensiunea anodica de alimentare a etajului final.
Nu se recomandă folosirea surselor de alimentare cu înalta tensiune separate. Dacă se folosesc totuși astfel de surse, ele vor fi închise în cutii metalice, legate la priza de pământ.
Legăturile între sursa de alimentare și aparate, vor fi izolate și ecranate.
26.c Cum se face marcarea locurilor periculoase de la stație? Când este permis accesul la stație și cum se face supravegherea stației?
Locurile periculoase ale instalației vor fi marcate cu inscripția : NU ATINGEȚI! PERICOL DE MOARTE!
În camera unde este instalat emițătorul nu se va permite intrarea copiilor și a persoanelor străine de stație, fără un însoțitor din partea personalului stației.
Aparatele de emisie nu vor fi lăsate în funcțiune, fără supraveghere, deoarece prezintă pericol de incendiu.
27.a Care sunt normele de tehnica securității muncii (NTSM) în cazul montării și utilizării antenelor? (ANTENA ȘI LUCRUL LA ÎNĂLȚIME)
4.1. Pe acoperișurile clădirilor se pot instala piloni cu ancorare, de cel mult 8 metri înălțime.
Pilonii cu înălțime mai mare pot fi instalați numai cu aprobarea organelor locale care au calitatea de a da asemenea aprobări.
4.2. Ancorele pilonilor instalați pe acoperișurile clădirilor trebuie să fie legate de cârlige sau inele înșurubate în grinzile acoperișurilor sau în pereții caselor. Este interzisă legarea ancorelor și a pilonilor de coșurile de fum, lucarne, felinare de iluminat etc.
4.4. Persoanele care lucrează pe acoperiș vor lua toate măsurile de siguranță ce se impun pentru a preveni căderile. Se vor folosi centuri de siguranță și o frânghie de siguranță de cel puțin 12mm diametru. Este interzis a se lucra pe acoperiș pe timp de polei.
27.b Care sunt normele de tehnica securității muncii (NTSM) în cazul montării și utilizării antenelor deasupra conductoarelor rețelei de iluminat public și deasupra liniilor de tramvai ?
4.3. Suspendarea antenelor deasupra conductoarelor rețelei de iluminat și a liniilor de radioficare se permite numai în cazul când aceste conductoare sunt izolate, au o poziție perpendiculară pe directia antenei și se găsesc la o distanță de cel puțin 4 metri de aceasta. Suspendarea antenelor deasupra străzilor cu instalație de tracțiune electrică, deasupra sau dedesubtul conductoarelor liniilor de tensiune peste 1000 volți este interzisă.
27.c (împreună cu 19, 19b, 20)
Care sunt măsurile de tehnica securității muncii (protecția muncii) în cazul montării și utilizării antenelor pentru a ne proteja de fulgere?
4.5. Pe fiderii (cablurile) de alimentare ai antenelor de emisie si recepție se vor monta comutatoare de punere la pământ și parafulgere de tipul cu vârfuri.
În timpul furtunilor cu descărcări electrice, fiderii antenelor se vor conecta la priza de pământ.
27.d Ce este parafulgerul (eclatorul)?
Parafulgerul este un dispozitiv simplu care are două piese metalice ascuțite, cu vârfurile foarte apropiate. Dacă între cei doi electrozi distanța este de un mm, atunci tensiunea la care apare străpungerea în aer uscat este de 400V, iar în aer umed, mai puțin. Tensiunile de această mărime sunt puse la masă.
27.e Ce este tubul cu descărcare în gaz? (surge arrester)
Are același principiu de funcționare ca eclatorul, însa gazul din incintă reduce cu mult tensiunea de străpungere.
Aceste două dispositive (eclatorul și tubul de descărcare în gaz) sunt utile nu doar în condiții de furtună, ci și în condiții de vreme bună, iar cînd bate vântul, antenele se încarcă electrostatic, dobândind potențiale foarte mari. Acest potențial se va descărca la masă în mod distructiv prin transceiver sau în mod nedistructiv pe la mufe sau îmbinări de cabluri, generând zgomot electromagnetic.
28.a. Ce se întâmplă atunci când un om atinge părțile conductoare de curent? (PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE PRIN ELECTROCUTARE)
La instalațiile electrice, atingerea părților conducătoare de curent care se găsesc sub curent (tensiune) provoacă o contractare bruscă și involuntară a mușchilor. Din această cauză, când accidentatul ține conductorul în mâini, degetele se strâng atât de tare, încât descleștarea lor de pe conductor devine imposibilă.
Fără aplicarea măsurilor necesare de securitate, atingerea celui aflat în sub curent este periculoasă și pentru viața celui ce intervine.
28.b (și 28.a.) Cum se scoate accidentatul de sub curent?
(sau: cum se acordă primul ajutor în caz de electrocutare?)
sau: Care sunt NTSM pentru scoaterea accidentatului de sub current?
Prima acțiune de intreprins este deconectarea părții de instalație de care este prinsă persoana accidentatului.
Trebuie să se țina cont de următoarele :
În cazul în care accidentatul se găsește agățat la o înălțime oarecare, deconectarea instalației și eliberarea acestuia de sub curent poate să provoace un rău mai mare decât cel cauzat de curentul electric, de aceea trebuie luate toate măsurile care să garanteze securitatea celui accidentat în caz de cădere.
Trebuie luate măsuri pentru a avea alte surse de iluminat: (felinare, făclii, lumânări, un lanternă etc.) fără să se întârzie din această cauză deconectarea instalației și măsurile de prim ajutor pentru cel accidentat.
Dacă deconectarea curentului din instalații nu poate fi executată suficient de repede, atunci trebuie luate măsuri de separare a persoanei accidentate de părțile conducătoare de curent de care este agățată și anume:
trebuie să se folosească o haină, o frânghie uscată sau un băț, sau orice mijloc asemănător izolator și uscat;
nu se pot întrebuința în aceste cazuri obiecte metalice sau umede; pentru că accidentatul să fie separat repede de părțile conducătoare de curent, se poate trage de haina lui, dacă este uscată și este depărtată de corp (poalele hainei), evitând în același timp atingerile de obiectele metalice înconjurătoare și de părțile corpului neacoperite de haine;
Persoana care intervine își va pune mănuși sau își va înfășura mâinile cu o haină uscată; în cazul când nu are asemenea obiecte, își va pune sub picioare un covor de cauciuc electroizolant, scânduri uscate sau va încălța cizme electroizolante.
Când, în vederea salvării, este nevoie să se atingă cel accidentat pe părțile corpului ce nu sunt acoperite cu haine, trebuie să se pună mănușile de cauciuc și galoșii sau să se infășoare mâinile cu un fular uscat, cu o șapcă de postav sau cu mânecă ori pulpăna propriei haine uscate etc.
Se mai poate interveni stând cu picioarele pe o scândură sau pe orice alt așternut uscat, neconductor de curent, pe o legătură sau pachet de haine etc.
Se mai recomandă să se folosească, dacă se poate, numai o singură mână. La joasă tensiune, când curentul se scurge în pământ prin corpul celui accidentat, este mai bine ca cel accidentat să fie izolat față de pământ (de exemplu împingând sub el scânduri uscate sau orice alt material izolant uscat, astfel încât să nu mai atingă solul, pereții sau alte obiecte din imediata apropiere) decât să se incerce desprinderea mâinilor.
Se va avea grijă ca cel accidentat prin electrocutare să nu sufere alte accidente la luarea acestor măsuri.
În caz de nevoie trebuie tăiate conductoarele de joasa tensiune, cu ajutorul unui topor cu coada de lemn uscat, cu foarfeci izolate sau cu ajutorul unui aparat cu o izolație corespunzătoare.
Operația trebuie executată cu precauție:nu se ating conductoarele: se taie fiecare conductor în mod separat, cu mănusile si cizmele de cauciuc.
La înaltă tensiune, pentru izolarea celui accidentat față de pământ sau de părțile conducatoare de curent, cel care intreprinde acest lucru trebuie să poarte încălțăminte de cauciuc dielectrică și mănuși și să acționeze cu o prajină sau clești izolati la o tensiune corespunzătoare.
28.c Care sunt aspectele de care trebuie să se țină cont când scoatem accidentatul de sub current?
a) dacă accidentatul se găsește la înălțime, trebuie să se prevină sau să se evite pericolul de cădere;
b) dacă accidentatul atinge un singur conductor, este adesea suficient să se lege la pământ numai acest conductor;
c) pentru a realiza legarea la pământ și scurt-circuitarea, este necesar în primul rând ca conductorul întrebuințat în acest scop să fie legat la împământare apoi aruncat peste conductoarele de linie care urmează să fie puse la pământ;
d) trebuie de asemenea reținut că, dacă în linie există o capacitate electrică mare, prin deconectare poate rămâne o sarcină periculoasă pentru viață și numai legarea la pământ a liniei o poate face inofensivă.
29. Care sunt primele măsuri DUPĂ scoaterea accidentatului de sub curent?
În cazul când accidentatul se află în deplină cunoștință, deși până atunci fusese în leșin sau a stat mult timp sub tensiune, el va fi îndrumat sau transportat la un medic, spre a preveni o eventuală agravare a stării sale; în situații grave, trebuie să fie chemat medicul sau salvarea la fața locului.
Când cel accidentat și-a pierdut cunoștința, el trebuie întins pe un loc neted și comod; i se desface îmbrăcămintea la piept și la gât, se iau măsuri pentru împrospătarea aerului, se evacuează din încăpere persoanele de prisos, se stropește cu apa (nu din gura !), i se fac fricțiuni pe corp pentru încălzirea corpului.
Medicul trebuie să fie chemat cât mai urgent.
În cazul când accidentatul respiră greu, foarte rar si convulsiv, la fel ca un muribund, i se va face respirație artificială și un masaj în regiunea inimii.
În cazul când persoana accidentată nu mai dă semne de viață (respirația, bătăile inimii, pulsul sunt absente) NU trebuie să fie considerată pierdută. Moartea poate fi adesea numai aparentă, dar cel accidentat va muri dacă nu i se va acorda primul ajutor, făcându-i-se respirație artificială. Respirația artificială trebuie făcută în mod continuu, până la sosirea medicului, care, în aceste cazuri, trebuie chemat urgent.
Pulsul se verifică la artera carotidă, fără a presa excesiv
Fiecare secundă este prețioasă, de aceea primul ajutor trebuie dat imediat, daca este posibil chiar la fața locului; el va fi transportat în alt loc NUMAI în cazul când pericolul continuă.
Electrocutatul poate fi considerat mort numai în cazul unor grave leziuni externe, de exemplu fracturarea cutiei craniene în cădere sau carbonizarea întregului corp. Moartea poate fi declarată NUMAI de către medic.
30. Care sunt principalele instrucțiuni obligatorii la executarea respirației artificiale?
Respirația artificială va fi executată numai în cazurile în care cel accidentat nu respiră deloc sau respiră rar, convulsiv, cu sughițuri, ca un muribund, sau dacă respirația se înrăutățește.
Executarea respirației artificiale trebuie să fie începută imediat ce accidentatul a fost scos de sub curent și se continuă apoi fără întrerupere. Ea va fi continuată până la obținerea rezultatului pozitiv (revenirea la viață) sau până la apariția semnelor neîndoielnice ale morții reale (a petelor cadaverice sau a rigidității corpului).
S-au observat cazuri când cei considerați morți datorită leziunilor provocate, au fost readuși la viață peste câteva ore socotite din momentul accidentului (chiar 8-11 ore). În timpul cât se execută respirația artificială, se va observa atent fața accidentatului. În cazul când se observă o mișcare a buzelor, a pleoapelor sau a mărului lui Adam, făcând impresia că înghite, se va verifica dacă nu cumva accidentatul a început să respire singur și regulat, se opreste respirația artificială, deoarece continuarea ei poate fi periculoasă. Dacă însă după câteva clipe de așteptare se va observa că acesta nu mai respiră, se va relua imediat respirația artificială.
31. Ce este necesar să facem înainte de a se proceda la executarea respirației artificiale?
Să se elibereze imediat accidentatul de părțile de îmbrăcăminte care împiedică respirația (gulerul de la cămașă, fularul), să se desfacă cureaua de la pantaloni.
să se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte străine (să se înlăture protezele dentare dacă există);
Dacă gura accidentatului este încleștată, ea trebuie deschisă, în care scop falca inferioară este împinsă în afară.
Dacă nu se reușește să se deschidă gura, atunci se va recurge la ajutorul unei unei linguri DE LEMN care se va introduce între masele la colțurile gurii și nicidecum în fața (căci dinții se pot rupe) și cu precauție se descleștează dinții.
Înainte de a se folosi lingura de lemn, se învelește cu un material textil pentru a proteja dantura.
32. Ce metode de respirație artificială cunoașteți?
De ce trebuie aplicată urgent o metodă de respirație artificială atunci când accidentatul nu mai respire?
Există mai multe metode de respirație artificială (Silvester, Schäfer, Howard) care se aplică de la caz la caz.
Oricare ar fi metoda, este necesar a se acționa foarte rapid pentru a realiza primele cinci inspirații forțate pentru a asigura oxigen creierului, altfel după 3 minute fără oxigen, creierul se lezează ireversibil.
33. Cum se face respirația artificială prin Metoda Silvester?
Menționăm că această metodă este cea mai bună dintre metodele de respirație artificială prezentate. În cazul când se dispune de ajutoare, se aplică aceasta metodă.
La aplicarea metodei Silvester se așează accidentatul pe spate, pe un sul de haine ca să se lărgească toracele, se scoate și se reține limba afară cu o batistă uscată sau cu ajutorul unei bucăți de pânză care se trece în jurul gâtului; operatorul se așează în genunchi la capul accidentatului iar brațele acestuia se prind de sub încheietura cotului și se apasă fără violență pe părțile laterale ale pieptului (expirație), numărând: unu, doi, trei- se ridică apoi brațele accidentatului în sus și se trag înapoi peste cap (inspirație); numărând: patru, cinci, șase- se vor apăsa din nou brațele accidentatului pe părțile laterale ale pieptului.
În cazul unei executări corecte a respirației artificiale se aude un sunet (care seamănă a geamăt) produs de aerul ce trece prin traheea accidentatului, la comprimarea pieptului și eliberarea lui. Dacă sunetele nu se produc, aceasta înseamnă că limba a căzut și împiedică trecerea aerului; în acest caz trebuie să fie scoasă mai mult afară.
În cazul fracturării unei mâini sau unui umăr, metoda Silvester NU trebuie aplicată.
34. Cum se face respirația artificială prin Metoda Schäfer?
În cazul aplicării metodei Schäfer, accidentatul trebuie așezat cu spatele în sus, cu capul sprijinit pe o mână, cu fața lateral. Cealaltă mână trebuie întinsă în lungul capului și se va așterne ceva sub față. Dacă este posibil i se va scoate limba afară; aceasta nu trebuie ținută deoarece ea va sta singură.
Apoi operatorul trebuie să se așeze în genunchi deasupra accidentatului, cu fața înspre capul acestuia, în așa fel încât șoldurile sale să fie cuprinse între genunchii persoanei care dă ajutorul. Se aplică apoi palmele pe spatele accidentatului, pe coastele inferioare, cuprinzându-le lateral cu degetele îndoite, numarand unu, doi, trei operatorul se apleacă înainte în așa fel ca prin greutatea corpului său să apese cu mâinile pe coastele accidentatului. Numărând în continuare: patru, cinci, șase, operatorul se ridică brusc de pe spatele accidentatului, revenind la poziția de la început, fără a ridica mâinile de pe accidentat.
35. Cum se face respirația artificială prin Metoda Howard?
Se așează accidentatul pe spate așternând sub locul cu arsuri o batistă sau o pânză curată și i se întind mâinile în lungul capului. În cazul când mâinile sunt fracturate, acestea nu se vor întinde, ci se vor așeza deasupra capului. Limba accidentatului trebuie scoasă afară și ținută de o a doua persoană. Apoi operatorul se așează în genunchi deasupra persoanei accidentate, procedând identic ca și la aplicarea metodei Schäfer: apasă pe coastele inferioare (nu pe burtă), numărând la apăsare și la ridicare. Oricare ar fi metoda aplicată, să se evite apăsările intense pe piept sau pe spate, (deoarece poate produce împingerea alimentelor din stomac spre gură, ceea ce ar putea astupa căile respiratorii.)
36. Ce trebuie avut grijă atunci când aplicăm accidentatului respirația artificială?
La aplicarea oricărei metode de respirație artificială, trebuie avut grijă ca accidentatul să nu răcească; de aceea nu trebuie să fie lăsat pe pământ umed sau pardoseală de piatră, de beton sau fier. Pentru aceasta, sub accidentat trebuie așezat ceva călduros, va fi învelit și dacă este posibil încălzit aplicându-i-se pe corp și la picioare sticle cu apă fierbinte, cărămizi sau pietre încălzite și bine acoperite pentru a nu cauza arsuri. Toate acestea trebuie făcute repede fără să se întrerupă operația de respirație artificială.
La toate metodele de respirație artificială trebuie să se facă 15 mișcări complete pe minut, adică de inspirație și respirație.
Pentru a obosi mai puțin, cel care face respirația artificială trebuie să respire în ritmul mișcărilor pe care le face accidentatului.
37. Cum se face respirația artificială gură la gură?
Metoda respirației artificiale gură-la-gură Este cea mai bună metodă pentru că este ușor de învățat și practicat, poate fi folosită asupra persoanelor de toate vârstele. În plus, oferă rată mare de succes pentru salvatorul singur, așa cum este cel mai probabil să fie în cazul radioamatorilor, care lucrează în grup restrâns iar în grupuri mai mari se adună rar, doar în cazul concursurilor sau simpozioanelor.
Pașii care trebuie urmați sunt următorii:
- Verificați gura accidentatului pentru a vă asigura că nu este obstrucționată.
- Plasați corpul accidentatului pe spate, astfel încât pieptul să fie în extensie
- Prindeți mandibula și ridicați-o în sus astfel încât capul să aibă o poziție înspre înapoi; Această acțiune va debloca căile respiratorii blocate de baza limbii, care este deseori înghițită de persoana în stare de inconștiență.
Acum se începe respirația artificială: Cu o mână se strâng nările accidentatului. După aceea salvatorul inspiră rapid și adânc, apoi însuflă aerul prin gura accidentatului.
Expirația accidentatului trebuie să se produca natural, la oprirea insuflației.
38. Cum se execută masajul inimii?
se execută în felul următor : persoana care dă primul ajutor pune mâna sa dreaptă pe regiunea inimii accidentatului, având degetele îndreptate în direcția capului acestuia și mâna stângă peste mâna dreaptă și apasă uniform, cu mâinile îndreptate, în ritmul bătăilor inimii (la un om sănătos 70-80 pe minut, sau pentru comoditate la fiecare secundă, după ceas) face cu podul palmei 20-30 apasari slabe pe coastele de deasupra inimii.
39. Cum se combină respirația artificială cu masajul cardiac?
Dacă e nevoie, respirația artificială (metoda Silvester sau gură-la-gură) trebuie combinată cu masajul cardiac. În cazul a doi salvatori ritmul este de 10-12 inspirații pe minut - o dată la 5 compresii cardiace;
În cazul unui singur salvator, se face o succesiune de 2 inspirații după fiecare 15 compresii cardiace.
Nu pierdeți nici un moment în începerea respirației artificiale, cea mai mică întârziere poate fi fatală!
