Se recomandă studiul programei de pe pagina ANCOM.
https://yo6kgs.blogspot.com/2017/11/alfabetul-fonetic-folosit-in-aviatie.html
Exemplu de legătură radio (QSO):
"Apel general, apel general lansat de YO6KGS"
(maxim de 3 ori)
"YO6KGS, sunt YO5MCM"
"YO5MCM de YO6KGS.
Bună dimineața!
Mă bucur să vă aud.
Aici stația Radioclubului Școlar Râciu.
Numele operatorului este Nelu (…), iar QTH-ul este Râciu.
Vă recepționez cu 59.
YO5MCM, YO6KGS."
"YO6KGS, aici YO5MCM
Bună dimineața!
Numele meu este Carmen (…) iar QTH-ul este Cluj.
Vă recepționez cu 58.
Microfonul înapoi la dumneavoastră.
YO6KGS, YO5MCM"
"YO5MCM de YO6KGS
V-am recepționat în totalitate.
Lucrez cu un FT 450D, iar antena este SLOPER..
YO5MCM, sunt YO6KGS"
"YO6KGS de YO5MCM
Și eu v-am recepționat foarte bine.
Eu lucrez cu o stație YAESU FT891, iar antena este verticală.
Mulțumesc pentru legătura radio!
73 și la reauzire!
YO6KGS, aici YO5MCM, terminat."
"YO5MCM, YO6KGS.
Mulțumesc pentru QSO.
Sper să ne mai auzim și în alte frecvențe.73!
O zi frumoasă să aveți!
YO5MCM, YO6KGS, terminat"
__________________________________________________
1. Cum se impart stațiile de radioamator în funcție de titularul autorizației?
R: În funcție de titularul autorizației, stațiile de radioamator se împart în:
a) stații individuale; b) stații de radioclub.
Stațiile individuale aparțin persoanelor fizice. La aceste stații, pe lângă titularul autorizației, ocazional mai pot opera și alți radioamatori în condițiile prevăzute de regulamentul radioamatorilor.
Stațiile de radioclub aparțin unor persoane juridice din România și funcționează sub conducerea unui responsabil, în condițiile prevăzute de regulament.
2. Cum este identificat titularul autorizației de radioamator? Din ce este format indicativul?
R: Titularul autorizației de radioamator este identificat, în cadrul oricărei transmisii radio, printr-un indicativ de apel permanent, format din următoarele elemente:
a) prefixul „YO”;
b) cifra ce indică zona în care radioamatorul sau radioclubul are domiciliul sau sediul
c) sufixul unic format dintr-un grup de una, două sau trei litere.
3. Cum sunt formate indicativele de apel speciale?
R: Indicativele de apel speciale conțin unul dintre prefixele „YP”, „YQ”, „YR” urmat de orice combinație alfanumerică sau prefixul „YO” urmat de indicativul de zonă „0” sau „1” și de o combinație alfabetică.
Exemplu: YR1400VT
4. Cum se atribuie de către ANCOM cifrele care indică zona? Sau: ce reprezintă YO2, dar YO5 etc
R: Cifra ce indică zona se atribuie după cum urmează:
a) „2” pentru județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș;
b) „3” pentru municipiul București și județul Ilfov;
c) „4” pentru județele Brăila, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea;
d) „5” pentru județele Alba, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj;
e) „6” pentru județele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu;
f) „7” pentru județele Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea;
g) „8” pentru județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui;
h) „9” pentru județele Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.
5. Ce puteți spune despre sufixul indicativului de radioamator?
R: Sufixul pentru autorizațiile de radioamator conține două sau trei litere, prima literă neputând fi litera „K” pentru stații individuale.
Sufixul pentru autorizațiile de radioclub conține trei litere, prima literă fiind „K”, prefixul indicativului fiind obligatoriu „YO”
6. Cum se obține certificatul de radioamator?
R: Certificatul de radioamator se obţine pe baza unui examen care constă în probe specifice fiecărei clase.
Programele de examinare pentru obținerea certificatului de radioamator sunt disponibile pe pagina de internet a ANCOM, prin referință către documentele Conferinței Administrațiilor Europene de Poștă și Telecomunicații, denumită în continuare CEPT.
7. Care sunt clasele certificatelor de radioamator?
R: Certificatele de radioamator sunt de 4 clase: clasa I-a, a II-a, a III-a și a IV-a.
8. Cum se echivalează certificatele de radioamator conform CEPT?
R: Certificatele de clasa I-a și a II-a sunt echivalente Certificatului de Examinare Armonizat pentru Serviciul de Amator (HAREC) stabilit în cadrul CEPT.
Certificatul de clasa a III-a este echivalent certificatului CEPT Novice.
Certificatul de clasa a IV-a este echivalent certificatului CEPT Entry-Class.
9. Cum se organizează examenele de radioamator?
R: Examenele se organizează semestrial (de doua ori pe an: aprilie si octombrie).
În afara sesiunilor semestriale, după analizarea solicitărilor primite, ANCOM poate organiza și sesiuni suplimentare de examinare. (inclusiv la domiciliu, în cazul persoanelor cu dizabilități).
10. Cum se face înscrierea la examen?
R: Pentru a se înscrie la examinare, solicitantul depune un formular-tip la secretariatul ANCOM.
Formularul-tip se transmite cu cel puțin 5 zile lucrătoare înaintea datei examenului.
La formularul-tip, disponibil pe pagina de internet a ANCOM, se atașează următoarele:
a) copia cărții de identitate sau a documentului care atestă șederea sau rezidența pe teritoriul României, emis de statul român;
b) în cazul persoanei minore, copia cărții de identitate sau a certificatului de naștere, precum și de declarația părintelui, pe propria răspundere.
11. Când este declarat admis un candidat la examen?
R: Pentru a fi declarat „admis” la examen, candidatul trebuie să promoveze toate probele pentru clasa respectivă. Candidatul care nu a promovat toate probele poate solicita înscrierea pentru a repeta proba nepromovată, în termen de maxim 1 an de la susținerea inițială a acestora.
12. Cum poate fi obținut un certificat de radioamator clasa a IV-a?
R: Pentru obținerea certificatului de radioamator clasa a IV-a, probele de examen și baremele de evaluare sunt următoarele: a) protecția muncii: proba cuprinde un set de 10 întrebări; pentru promovare sunt necesare minimum 7 răspunsuri corecte; b) reguli și proceduri de operare: proba cuprinde un set de 8 întrebări; pentru promovare sunt necesare minimum 6 răspunsuri corecte; c) reglementări interne și internaționale: proba cuprinde un set de 20 de întrebări; pentru promovare sunt necesare minimum 15 răspunsuri corecte.
13. Când se publică rezultatele examenului de radioamator?
R: Rezultatele probelor se publică pe pagina de internet a ANCOM în termen de maxim 15 zile lucrătoare de la data desfășurării examenului.
14. Cui îi este permisă activitatea de radioamator?
R: Activitatea în serviciul de amator este permisă numai persoanelor care dețin autorizație de radioamator și au domiciliul ori reședința în România, fapt dovedit prin cartea de identitate sau printr-un document care atestă șederea sau rezidența pe teritoriul României
15. Cât timp este valabilă autorizația de radioamator și ce drepturi conferă autorizația?
R: Durata de valabilitate a autorizației de radioamator este de 5 ani. Autorizația de radioamator conferă dreptul de utilizare a benzilor radio atribuite serviciului de amator, în condițiile clasei autorizației respective, atribuind un indicativ de apel.
16.Care sunt clasele autorizațiilor de radioamator?
R: Autorizațiile de radioamator sunt de patru clase: clasa I-a, clasa a II-a, clasa a III-a și clasa a IV-a.
17. Cum se echivalează autorizațiile de radioamator românești cu cele CEPT?
R: Autorizațiile de radioamator de clasa I-a și a II-a sunt echivalente autorizației CEPT HAREC.
Autorizația de radioamator de clasa a III-a este echivalentă autorizației CEPT Novice.
Autorizația de radioamator de clasa a IV-a este echivalentă autorizației CEPT Entry-Class.
Autorizațiile de radioclub sunt echivalente autorizației CEPT HATREC, ca urmare a autorizării responsabilului de stație, persoană ce deține, în mod obligatoriu, o autorizație de radioamator clasa I-a sau a II-a.
18. Cum poate obține un radioamator autorizația de clasa a IV-a? Dar clasa a III-a?
R: Pentru autorizația de radioamator clasa a IV-a, solicitantul trebuie să dețină certificatul de radioamator clasa a IV-a.
Pentru autorizația de radioamator clasa a III-a, solicitantul trebuie să dețină certificatul de radioamator clasa a III-a
19. Cui se poate elibera o autorizatie de club/radioclub? Cât timp este valabilă?
R: Autorizația de radioclub se eliberează la cererea unei persoane juridice care se angajează să asigure toate condițiile tehnice, organizatorice și administrative pentru ca activitatea stației să se desfășoare conform prevederilor prezentei decizii.
Durata de valabilitate a autorizației de radioclub este de 5 ani.
20. Cine este conducătorul unei stații de radioclub?
R: Conducerea, controlul și îndrumarea activității de radioclub se realizează, în numele titularului, de către un responsabil și un ajutor de responsabil
21. Cum pot să activeze radioamatorii străini în România?
R: Radioamatorul cetățean străin ce deține o autorizație echivalentă CEPT HAREC, CEPT Novice sau CEPT Entry-Class poate să opereze o stație de radioamator pe teritoriul României în baza autorizației emise în țara de origine.
Certificatele echivalente HAREC emise de către administrații străine se consideră a fi de clasa a II-a.
22. Cum poate să opereze în România un radioamator dintr-o țară care nu este membră CEPT?
R: Operarea este condiționată de notificarea ANCOM. Notificarea se transmite înainte de operarea efectivă a stației. Notificarea se realizează în conformitate cu modelul disponibil pe pagina de internet a ANCOM, la care se anexează copia autorizației de radioamator din țara de origine.
23. Ce indicative de apel folosește un radioamator strain pe teritoriul României?
R: Radioamatorul cetățean străin poate opera o stație de radioamator pe teritoriul României folosind următorul indicativ de apel: YO, bară de fracție („/”) și indicativul său.
Exemplu: YO/HA2FRE sau YO/DL5NMJ
24. Cât timp îți este rezervat indicativul dacă ți-a expirat autorizația?
R: Indicativul radioamatorului căruia i-a expirat autorizația și care nu a solicitat prelungirea autorizației îi este rezervat acestuia pentru o perioadă de 5 ani.
25. Care sunt documentele care trebuie atașate la formularul-tip pentru prelungirea autorizației de radioamator?
a) copia cărții de identitate;
b) în cazul persoanei minore, copia cărții de identitate, după caz, a certificatului de naștere, copia cărții de identitate a părintelui, împreună cu declarația sa pe propria răspundere a părintelui;
c) o fotografie color recentă tip pașaport 3x4 cm
26. Când poate fi retrasă autorizația de radioamator?
R: Autorizația de radioamator poate fi retrasă la cererea titularului. Cererea de renunțare produce efecte de la data înscrierii acesteia în registrul de intrare-ieșire.
Indicativele radioamatorilor cu autorizații retrase nu pot fi atribuite pentru o perioadă de 5 ani.
27.Ce se întâmplă dacă radioamatorul și-a pierdut autorizația sau certificatul de radioamator, sau acestea au fost deteriorate?
R: În cazul în care autorizația sau certificatul de radioamator este deteriorat, distrus sau pierdut, ANCOM poate elibera un duplicat, dar numai la solicitarea expresă a titularului.
28. Cum pot fi transmise documentele la ANCOM?
a) ca înscris în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice;
b) prin depunere la unul dintre sediile ANCOM;
c) prin serviciu postal
29. Unde se publică datele de identificare ale radiocluburilor și radioamatorilor (nume, indicative, clas etc)?
R: Pe pagina de internet a ANCOM în cadrul callbook-ului serviciului de amator.
30. Care sunt benzile radioamatorilor?
R: O parte dintre benzile radioamatorilor sunt următoarele:
1,8 Mhz – 160m,
3,5MHz – 80m
7MHz – 40m, 10 MHz – 30m
14MHz – 20m,
21MHz – 15m, 18 MHz – 17m
28MHz – 10m, 24 MHz – 12m
50 MHz – 6m,
144MHz – 2m
30.b. Ce este frecvența? Ce este lungimea de undă?
R: Găsim răspunsul în caietul de pregătire. (de asemenea in diverse surse bibliografice si pe internet)
31. Ce se întâmplă cu indicativul unui radioamator decedat?
R: În cazul decesului unui radioamator, indicativul persoanei decedate poate fi atribuit, la cerere, unei persoane aflate în clasa I-a de moștenitori sau soțului supraviețuitor. Cererea poate fi depusă în termen de 1 an de zile de la constatarea decesului.
Timp de cinci ani acest indicativ nu este atribuit altui radioamator.
32. Ce este banda de frecvență asignată?
R: Banda de frecvență în cadrul căreia emite stația titularului autorizat.
(33. Ce este lărgimea de bandă necesară?
R: Lărgimea de bandă necesară este valoarea minimă a lărgimii de bandă, în cazul unei clase de emisie date, pentru asigurarea transmiterii informației cu viteza și calitatea dorite.
34. Ce este lărgimea de bandă ocupată?
R: Este lărgimea benzii de frecvențe ocupate de o emisie, în care se concentrează 99% din puterea medie totală radiată
35. Ce este puterea la purtătoare?
R: Puterea medie furnizată antenei de către un emițător radio în condiții de nemodulare.
36. Ce este puterea la vârf de modulație?
R: Este puterea medie furnizată liniei de alimentare a antenei de către un emițător în condiții normale de lucru.
33-36 explicatii simplificate pentru clasa a IV-a, preluate din reglementari)
37. Cine poate să folosească putere de emisie mărită? (de exemplu 1000W)
R: Radioamatorii cu autorizație de clasa I, doar în condițiile impuse de regulamentul radioamatorilor, prin depunerea unei cereri la ANCOM.
38. Cum se impart stațiile de radioamator în funcţie de modul de folosire?
a) staţii fixe, ce sunt instalate și funcționează în amplasamente fixe;
b) staţii mobile, ce sunt instalate și funcționează în amplasamente mobile;
c) staţii portabile, ce sunt instalate și funcționează în amplasamente temporare.
39. Cum se impart stațiile de radioamator în funcţie de modul de control?
R: Stațiile de radioamator pot fi utilizate prin acționare directă sau de la distanță (telecomandă sau internet).
40. De ce folosim de fiecare dată indicativul de apel la transmisiunile radio?
R: în scopul identificării clare a sursei transmisiei. Iar în cazul unei emisii radio cu o durată mai lungă, intervalul de repetare a indicativului de apel va fi de maximum 10 minute, tot pentru a identifica radioamatorul care transmite.
41. În cazul efectuării de reglaje la emiţătoarele staţiilor de amator, se emite folosind antene reale?
R: NU.
Este obligatorie utilizarea de antene artificiale neradiante (dummy load).
42. Ce semnificație au literele /AM, /MM, /P, /M, care se adaugă după indicativ?
R: indicativ/MM - pentru staţiile mobile maritime sau fluviale;
/AM - pentru staţiile mobile aeronautice;
/M - pentru staţiile mobile terestre;
/P - pentru staţiile portabile terestre
43. Ce trebuie să transmitem la fiecare legătură radio?
R: indicativul, numele, QTH-ul și controlul RST.
44. Cum operăm o stație de radioclub?
R: Transmitem indicativul stației de radioclub, sau indicativul stației de radioclub, bară de fracție („/”ceea ce înseamnă operată de) și indicativul propriu.
Cu acordul responsabilului de radioclub, se poate folosi numai indicativul propriu, dar acest lucru se consemnează obligatoriu în jurnalul respectivei stații.
45. Care sunt parametrii de emisie cu care operăm stația de radioclub sau orice stație?
R: Sunt cei corespunzători clasei sale de autorizare (50, 100, 200,400W)
În cazul utilizării indicativului radioclubului, sau opțional, al indicativului radioclubului, bară de fracție („/”) și indicativul propriu, se utilizează puterile corespunzătoare clasei de autorizare a radioclubului, dedusă din clasa de autorizare a responsabilului de radioclub.
46. Cum transmit radioamatorii semnale de test pentru reglarea emițătoarelor sau receptoarelor?
a) înainte de a începe transmiterea semnalelor respective trebuie să se asigure că nu vor deranja o legătură radio existentă;
b) dacă se ajunge la producerea unei interferențe pentru o legătură radio existentă, transmiterea semnalelor de test va înceta la prima cerere făcută în acest sens de oricare dintre radioamatorii care participă la legătura interferată.
47. Ce este jurnalul de traffic radio?
R: Traficul realizat de către radioamatorii ce operează o stație de radioclub, sau o stație alta decât cea proprie, se consemnează obligatoriu în jurnalul de trafic;
Jurnalul de trafic poate fi ținut sub formă scrisă într-un tabel sau sub formă electronică;
Jurnalul de trafic cuprinde cel puțin următoarele:
a) data, ora UTC;
b) banda în care s-a efectuat legătura radio;
c) indicativul de apel al operatorului inițiator și al corespondentului.
48. Când este obligat titularul unei autorizații individuale să completeze jurnalul de traffic?
R: La solicitarea ANCOM, într-un format precizat și pe o durată determinate.
49. În cazul în care un radioamator produce interferențe, ce trebuie să facă?
Este obligatoriu să se evite producerea de interferențe prejudiciabile altor staţii de radiocomunicaţii;
În care acestea totuşi apar, se vor lua toate măsurile ce se impun pentru eliminarea interferențelor:
a) reducerea puterii de emisie;
b) introducerea de filtre;
c) modificarea antenei sau a sistemului radiant;
d) schimbarea fiderelor şi elementelor de conectică;
e) schimbarea amplasamentului;
f) schimbarea echipamentului de emisie.
50. Care sunt prioritățile la o stație repetoare?
a) traficul de urgență, declarat ca atare de stația care inițiază apelul, are prioritate maximă, restul stațiilor trec pe receptie.
b) apelul de urgență inițiat de o stație portabilă are prioritate față de stațiile mobile.
c) apelul inițiat de pe o stație mobilă are prioritate față de apelurile provenite de pe stații fixe (de ce?)
51. De ce facem scurte pauze când realizăm QSO-uri pe stațiile repetoare?
Pentru a da posibilitatea și altor stații să efectueze apeluri pe respectiva stație repetoare; stațiile aflate pe recepție sau în trafic radio vor confirma recepția apelului dacă acesta este un apel de urgență.
52. Care sunt normele de utilizare a stațiilor radio în situații de urgență?
1. Se recomandă ca orice stație repetoare din serviciul de amator să aibă cel puțin un canal de urgență, care să poată prelua neîngrădit comunicațiile de urgență în măsura în care acestea se regăsesc ori sunt identificate în banda de funcționare a stației și în măsura în care este tehnic posibil;
2. Se recomandă ca titularul autorizației de radioamator pentru o stație repetoare să asigure înregistrarea legăturilor desfășurate pe canalele de urgență în regim automat, cu păstrarea copiilor de trafic timp de 1 an de zile;
3. Canalele de comunicații pentru situații de urgență se recomandă să utilizeze următoarele frecvențe radio pentru comunicații terestre: 3705 kHz, 3760 kHz, 7110 kHz, 14300 kHz, 18160 kHz, 21360 kHz, 28360 kHz și 145,225 MHz
53. Explicați sistemul RST de raportare a receptiei!
R-S-T = Readability-Strength-Tone = Inteligibilitate-Putere-Ton
Sistemul RST de raportare a calitatii receptiei este folosit cu succes de foarte multi ani pentru raportarea inteligibilitatii, puterii si tonului unei statii receptionate. Pentru legaturi in fonie sunt folositi doar parametrii R si S.
Este foarte important ca radioamatorul de la receptie sa dea un control corect.
R=READABILITY ( Inteligibilitate )
⦁ Neinteligibil
⦁ La limita inteligibilului, se pot distinge ocazional cuvinte intregi (NECLAR)
⦁ Copiabil cu dificultate considerabila
⦁ Copiabil practic fara dificultate
⦁ Perfect inteligibil. (CLAR)
S = SIGNAL STRENGTH ( Taria semnalului )
⦁ Semnal extrem de slab, abia perceptibil
⦁ Semnal foarte slab
⦁ Semnal slab
⦁ Semnal modest ca putere
⦁ Semnal destul de bun
⦁ Semnal bun
⦁ Semnal aproape puternic
⦁ Semnal puternic
⦁ Semnal extrem de puternic
T = TONE ( Tonul ) - pentru Morse
⦁ Brum pe frecventa industiala(50Hz); foarte puternic
⦁ Brum clar si puternic
⦁ Brum de tensiune redresata, nefiltrata
⦁ Brum de tensiune redresata dar filtrata foarte putin.
⦁ Sunetul este modulat de brum, putin muzical.
⦁ Ton filtrat, putin modulat insa cu modulatie de riplu(tiuit usor)
⦁ Ton aproape pur, cu putina modulatie de riplu
⦁ Ton aproape perfect, modulatie aproape imperceptibila
⦁ Ton perfect, muzical
54. Când folosim Sistemul Q de raportare a receptiei?
Sistemul Q(Quality) se foloseste atunci cand QSO-ul decurge prin repetor iar parametrul S nu este relevant, el fiind puterea emisiei repetorului.
Raportul este intre Q1-Q5, cu aceeasi semnificatie ca parametrul R al sistemului RST.
(A nu se confunda cu codul Q de abrevieri din intrebarea cu numarul 55)
55. Ce este Codul Q și ce semnificație are?
Comunicatiile telegrafice implica folosirea unor simboluri agreate international. Aceste grupuri de 3 litere incep totdeauna cu "Q"si sunt foarte folositoare mai ales atunci cand unul/ambii corespondenti nu vorbesc limba engleza fluent. Este mai rapid sa trimiti "QRM" in loc de "sunt interferat de alte statii". Codul Q este folosit si in comunicatiile in fonie, cu acelasi inteles, si cu aceleasi avantaje.
QRA Numele statiei mele este...
QRM Interferenta de la alte statii
QRN Interferenta naturala(zgomot de banda, descarcari statice, etc.)
QRO Cresterea puterii de emisie
QRQ Transmiteti va rog mai repede
QRT Opresc emisia, inchid statia
QRV Sunteti gata?
QRZ Cine ma apeleaza?
QSB Receptie cu fading - scaderea si cresterea puterii semnalului receptionat.
QSL Imi confirmati receptia?
QSY Schimbare de frecventa
QRL Sunteti ocupat?/Este libera frecventa aceasta?
QRP Puteti micsora puterea?/Putere de emisie mica
QRS Puteti emite mai lent?
QRX Intrerup emisiunea timp de ...secunde/minute
QSO Radiolegatura
QTH Care este locatia/pozitia dumneavoastra?
Intelesul interogativ al unui cod Q se obtine prin adaugarea "?" la sfarsit. De exemplu QRM - "sunteti interferat", iar QRM? - "sunt interferat?"
56. De câte feluri poate fi apelul facut de o statie de radioamator?
a) Apel general pentru toate statiile care lucreaza in banda respectiva;
b) Apel cu adresa pentru o anumita statie.
c) Apel concurs.
57. Cum se realizează apelul general?
R: "Apel general, apel general lansat de stația YO6XXX, recepție."
În limba engleză "CQ, CQ, CQ, this is INDICATIV calling CQ and listening."
În telegrafie:
1. cuvantul CQ (repetat de trei ori cel mult 3 ori)
2. cuvantul DE
3. Indicativul statiei care face apelul (repetat de trei ori cel mult)
4. Litera K (invitatie la transmitere).
58. Cum se realizeză apelul catre statiile DX?
R: la cuvantul CQ se poate adauga cuvantul DX, iar in cazul apelului catre statii dintr-o anume tara sau continent, prefixul sau prescurtarea corespunzatoare tarii sau continentului respectiv. (CQ, DX, CQ DX...)
in cazul cind conditiile de stabilire a legaturii sint dificile, apelul poate fi transmis repetat, dar nu mai mult de zece ori.
59. Cum se realizează răspunsul la apel în telegrafie? Dar în fonie?
Raspunsul la apel este constituit dupa cum urmeaza:
1. Indicativul de apel al statiei care a chemat (repetat de cel mult trei ori);
2. cuvantul DE;
3. Indicativul de apel al statiei care a fost chemata (repetat de cel mult trei ori);
4. Litera K (sau RECEPTIE)
60. Cum se realizează traficul radio propriu-zis?
În mod obligatoriu, inceputul si sfirsitul mesajului trebuie sa contina indicativul de apel al corespondentului și apoi indicativul de apel propriu.
Dupa primirea raspunsului la apel, statia respectiva transmite mesajul dorit folosind in acest scop fie limbajul clar, fie codurile sau prescurtarile permise de prezentul regulament.
În conținutul apelului se recomandă transmiterea numelui operatorului, a QTH-ului sau a localității, apoi controlul RST.
Folosirea altor coduri sau prescurtari este interzisa.
Traficul radio poate fi desfasurat in orice limbă.
61. Cum se realizează traficul radio în cadrul concursurilor?
Apelul:
"TEST YO, TEST YO" apoi spunem indicativul.
sau
"Apel concurs, apel concurs, INDICATIV, apel concurs"
În cazul schimburilor de mesaje foarte scurte, in special al celor din timpul concursurilor, se poate omite transmiterea preambulului, intrindu-se direct in continutul mesajului.
(Exemplu: indicativul celuilalt, indicativul tău, controlul și mesajul scurt)
62. Cum se realizează sfirsitul legaturii radio?
La sfirsitul legaturii, fiecare statie participanta transmite:
Indicativul statiei corespondente;
Indicativul statiei proprii;
73, terminat. (în telegrafie SK (Stop Keying = sfirsit de transmitere)
63. Cum se realizează traficul de primejdie?
Expresia CQ va fi inlocuita cu expresia QRRR (apel de primejdie) emisa de trei ori.
(Se interzice radioamatorilor folosirea expresiilor SOS si MAYDAY rezervate statiilor serviciilor mobil maritim si aeronautic.)
Dupa transmiterea QRRR, va urma textul propriu-zis al mesajului de primejdie, care va contine informatii privind natura primejdiei si a ajutorului solicitat, adresa si numele unitatii sau persoanei aflate in primejdie, precum si orice alte informatii care ar putea usura acordarea ajutorului necesar.
Pentru raspunsul la apelul de primejdie, se va introduce prescurtarea RRR (confirmarea receptiei semnalului de primejdie) urmata de QRRR.
Radioamatorul care receptioneaza un mesaj de primejdie in benzile de radioamator trebuie sa intrerupa imediat emisia proprie si sa ia nota de mesajul respectiv. Daca dupa o perioada de asteptare constata ca nici o alta statie nu raspunde apelului de primejdie, radioamatorul va raspunde el insusi, luind in continuare toate masurile posibile in vederea acordarii ajutorului solicitat.
Radioamatorul care receptioneaza un mesaj de primejdie in alte benzi decit cele de radioamator trebuie sa ia nota de mesajul respectiv si sa asculte in continuare traficul de primejdie. in cazul cind constata ca mesajul de primejdie nu primeste raspuns de la alte statii, el va transmite telefonic continutul mesajului de primejdie organelor competente si Centrului de Control al Radiocomunicatiilor.
in toate cazurile de mai sus, radioamatorii care au luat parte la traficul de primejdie vor inainta in termen de trei zile, o informare detaliata Inspectoratului General al Comunicatiilor.
64. Care sunt prescurtările cele mai uzuale folosite în serviciul de amator? (folosite mai des în telegrafie)
COND Condiții (de propagare) (eng.) 'conditions'
CQ Apel general către toate stațiile (eng.) 'seek you' - te chem, te caut(similitudine de pronunție - 'see kyou')
CUAGN Pe curând
CW Undă continuă (eng.) 'Continous Wave' sau 'Carrier Wave'
DE De la; folosit și la separarea indicativului de apel al stației chemate de cel al stației apelante (franc.) 'de'
DX Distanță mare (de obicei de pe alt continent) (eng.) 'Distant expedition'
GA Bună ziua (eng.) 'Good Afternoon' - bună după-amiază
GB La revedere (eng.) 'Good Bye'
GM Bună dimineața (eng.) 'Good Morning'
K Invitație la transmitere (eng.) 'Key' (cheie telegrafică, manipulator)
MSG Mesaj (eng.) 'message'
OM Prieten (eng.) 'old man'
PSE Vă rog (eng.) 'please'
RST Raport pentru inteligibilitatea, tăria și tonul semnalului
R Recepționat (eng.) 'Roger'
RX Receptor
TX Emițător
SK Sfârșitul transmiterii (eng.) 'Silent Key'
TKS, TNX Mulțumesc (eng.) 'thanks'
UR Al dumneavoastră (eng.) 'yours,'
VA=SK Sfârșitul transmiterii
VY Foarte (eng.) 'very,'
YL Radioamatoare (eng.) 'young lady'
73 Salutări, toate cele bune in telegrafie: '--... ...--' a fost ales din cauza simetriei
88 Sărutări Arată ca două buze?
65. Care sunt modurile de lucru cel mai des utilizate de radioamatori?
CW – telegrafie
FM – Modulație în frecvență
AM – Modulație în amplitudine,
SSB – Telefonie BLU Bandă lateral unică. (Single Side Band)
USB – Upper Side Band (telefonie BLS)
LSB – Lower Side Band (telefonie BLI)
RTTY – tadioteletext
DATA – Moduri digitale
Acestea se setează de la butonul MODE al transceiverului (al stației radio)
66. Ce este ionosfera?
Atmosfera pământului se împarte în mai multe straturi. Ionosfera este stratul superior al atmosferei.
În ionosferă ajung prima data radiațiile solare și o ionizează, transformând-o într-o oglindă pentru undele radio.
67. Propagarea undelor radio
Ionosfera este stratul superior al atmosferei unde o parte a undelor radio sunt reflectate si se intorc pe pamant. (Raspunsul 65)
1. zona de undă directă,
2. zona de tăcere,
3. zona de propagare prin salt (skip)
Se recomandă studiul din cărțile de specialitate.
68. Cum folosim stația VHF/UHF în FM?
Pornim stația.
Acordăm stația pe o anumită frecvență utilizată mai des și de alți radioamatori.
Așteptăm să vedem dacă frecven/a este liberă.
Ținem stația în poziție verticală, cu microfonul în fața gurii, la 15-20 cm de gură.
Apăsăm PTT-ul (butonul de emisie) cu o jumătate de secundă înainte să începem să lansăm apelul general.
După ce am terminat apelul general ridicăm degetul de pe PTT.
Legătura radio continuă în mod asemănător QSO-ului de la începutul postării.
69. Care sunt undele lungi, medii, scurte și ultrascurte?
Undele lungi – 1000m – 10km
Undele medii: 100m – 1000m (medium waves)
Undele scurte: 10 – 100m (HF – high frequency)
Undele ultrascurte: 1m-10m (VHF – Very high frequency)
70. Cum folosim stația HF în SSB?
Verificăm dacă antena este conectată la stație.
Pornim stația.
Acordăm stația pe o anumită frecvență în care este permis modul SSB.
Verificăm SWR-ul pe frecvența respectivă (sau adaptăm antena la transceiver prin antenna-tuner)
Așteptăm să vedem dacă frecvența este liberă.
Apăsăm PTT-ul (butonul de emisie) cu o jumătate de secundă înainte să lansăm apelul general..
După ce am terminat de vorbit ridicăm degetul de pe PTT și așteptăm să răspundă cineva la apel.
71. Care sunt benzile de radioamator în care se folosesc modurile de lucru USB și LSB?
LSB (Lower Side Band):
1,8 Mhz – 160m (unde medii)
3,5MHz – 80m (unde scurte HF)
7MHz – 40m (unde scurte HF),
USB(Upper Side Band):
14MHz – 20m, (unde scurte HF)
18MHz – 17m, (unde scurte HF)
21MHz – 15m, (unde scurte HF)
24Mhz – 12m, (unde scurte HF)
28MHz – 10m, (unde scurte HF)
50 MHz – 6m, (unde ultrascurte VHF)
144MHz – 2m (unde ultrascurte VHF)
72. Care sunt benzile de radioamator în care propagarea undelor radio este favorizată pe timpul nopții?
1,8 Mhz – 160m (unde medii MW)
3,5MHz – 80m (unde scurte SW, HF)
7MHz – 40m (unde scurte HF),
14MHz – 20m, (unde scurte HF)
73. Care sunt benzile de radioamator în care propagarea undelor radio este favorizată în timpul zilei?
14MHz – 20m, (unde scurte HF)
18MHz – 17m, (unde scurte HF)
21MHz – 15m, (unde scurte HF)
24Mhz – 12m, (unde scurte HF),
28MHz – 10m, (unde scurte HF)
50 MHz – 6m, (unde ultrascurte VHF)
74. Cum se operează o stație FM UHF/VHF printr-un repetor?
Legătura radio (QSO-ul) se face la fel ca în HF (înainte de întrebarea 1 și întrebarea 67). Diferența constă când se transmite controlul.
Nu se va transmite (RST) 59, se va transmite Q5 dacă semnalul este foarte clar, Q1 dacă semnalul este foarte puțin inteligibil.
75. Citiți urmăroarele indicative folosind alfabetul fonetic:
YO6KGS, YO5AM, HA3GHS, EA5WRE, K9WQA,
IK1TED, SV2RUJ, TA3NJY, EA1RQS, F4WBN,
HA3RF, LZ4PPR, YU9MVS, OE7CX, DL8ZAF, IK1TED.
76. Din care țări sunt radioamatorii care au indicativele următoare?
DL8ZAF, YO3KPA, HA3RF, LZ4PPR, YU9MVS, OE7CX, IK1TED, SV2RUJ, TA3NJY, EA1RQS, F4WBN, G5ASD, HB9JKK, ER3DFG, JA7FBG, ZL7DZ, VK2RXZ?
78. ASPECTE PRACTICE DE OPERARE
a) Familiarizarea cu reglajele unui receptor, emițător sau a unei stații de emisie-recepție
b) Alimentarea și oprirea alimentării, selectarea de bandă, acordul și afișarea frecvenței, volumul, nivelul și afișarea puterii etc.
b) Operarea în HF
c) Acordul în USB și LSB
d) Efectuarea apelurilor inițiale, apelarea CQ
e) Capacitatea de a realiza contacte în formatul acceptat, rapoarte de semnal, numele și informații legate de stație etc., demonstrând astfel cum este utilizat echipamentul
f) Operarea în VHF
g) Capacitatea de a realiza contacte, similar cu HF
h) Operarea FM
i) Operarea printr-un repetor
j) Demonstrarea înțelegerii privind acordul antenelor și utilizarea SWR-metrului
k) Înțelegerea importanței unui acord corect
l) Capacitatea de a utiliza un SWR-metru și a unui dispozitiv de acord al antenei la un emițător
m) Montarea unui conector de cablu coaxial
n) Utilizarea alfabetului fonetic și vocabularului comun al radioamatorilor.
CONȚINUT TEHNIC
(electronica și radiotehnica nu se cere pentru cl IV)
a) Propagarea undelor radio
b) Benzile radioamatorilor
c) Ionosfera
d) Schimbări zilnice în propagare
e) Compatibilitate electromagnetică
f) Cauzele interferențelor
g) Minimizarea problemelor
h) împământare, tipuri de antenă
i) Tipuri de putere și emisii
j) Aspecte sociale
Surse:
https://www.ancom.ro/radioamatori_2899
https://examyo.scienceontheweb.net/
